Peste jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcționali în matematică!
Rezultatele recente ale studiului internațional PISA 2025 pun în lumina reflectoarelor o realitate îngrijorătoare pentru sistemul educațional din România, relevând că peste jumătate dintre elevii noștri se confruntă cu analfabetismul funcțional în domeniul matematicii. Această constatare survine într-un context global în care performanțele academice au cunoscut o tendință generală de scădere în numeroase țări, însă România pornea deja de la un punct de plecare vulnerabil, fiind afectată de disproporții semnificative atât între elevi, cât și între instituțiile de învățământ.
Publicat pe data de 08-09-2026 la ora 12:01 și actualizat la aceeași dată, la ora 13:44, raportul subliniază că destinul academic al unui copil este încă puternic condiționat de originea sa familială și de școala pe care o frecventează.
România se clasează în coada clasamentului european, menținându-se în 2025 printre ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre statele UE pentru care există date disponibile, țara noastră ocupă locul penultim la toate cele trei arii principale evaluate – citire, matematică și științe, fiind depășită doar de Bulgaria.
Statisticile indică faptul că aproape jumătate dintre tinerii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență necesar: procentul urcă la 52% în cazul matematicii, 48% la abilitățile de citire și 46% în domeniul științelor.
Comparativ cu perioada de acum zece ani, situația s-a deteriorat vizibil, în special la disciplinele de matematică și citire. Dacă în anul 2015 aproximativ 4 din 10 elevi se aflau sub pragul minim, astăzi proporția a crescut la circa 5 din 10.
A se afla sub acest nivel de referință nu echivalează cu incapacitatea de a citi sau de a efectua operațiuni aritmetice simple, ci semnalează dificultăți în aplicarea cunoștințelor achiziționate în contexte cotidiene. De exemplu, la matematică, elevii întâmpină obstacole în convertirea prețurilor dintr-o valută în alta, iar la citire, nu reușesc să identifice ideea centrală a unui text.
La științe, problema se manifestă prin neînțelegerea unor explicații elementare.
Citirea reprezintă, în mod particular, una dintre cele mai mari provocări identificate de PISA 2025 la scară internațională, elevii manifestând tot mai multe dificultăți în procesarea textelor lungi.
Peste jumătate din elevii români sunt analfabeți funcționali în matematică!
Cresc în importanță fenomenul cunoscut sub numele de „hasty reading”, adică lectura grabită, în care tinerii oferă Analiza leagă această dinamică de mai mulți factori, inclusiv digitalizarea excesivă, timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor, scăderea frecvenței lecturii de plăcere, schimbarea atitudinii față de școală și ratele ridicate de absenteism.
În România, interacțiunea cu tehnologia generează un contrast remarcabil în mediul școlar. Elevii noștri dedică, în medie, 1,6 ore zilnic dispozitivelor digitale în scopuri de învățare, o valoare apropiată de media OECD de 1,7 ore. Totuși, pentru distracție, aceștia cheltuie 1,7 ore pe zi, comparativ cu doar 1,1 ore în media OECD. Datele arată că elevii care declară că sunt distragi de dispozitive în timpul curselor obțin rezultate cu 18 puncte mai slabe la științe, diferența medie înregistrată în OECD fiind de 11 puncte.
Un alt aspect contradictoriu este faptul că școlile românești par avansate în integrarea inteligenței artificiale, deși mulți elevi nu stăpânesc încă competențele fundamentale. Aproximativ 73% dintre elevii români afirmă că învață la școală să evalueze calitatea informațiilor generate de AI, depășind media OECD de 63%. Simultaneously, 40% susțin că utilizează chatboturi AI pentru studiu cel puțin o dată pe săptămână, față de 46% în media OECD.
Problema inegalității rămâne acută, rezultatul academic al unui copil fiind mult mai puternic corelat cu mediul socio-economic familial decât în media statelor membre ale OECD, fenomenul fiind accentuat la disciplina de științe. Mai grav este faptul că această prăpastie s-a adâncit în România în ultimul deceniu, în timp ce în media OECD s-a redus. Performanțele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce cele ale celor avantajați s-au menținut stabile, reducând șansele primilor de a ieși din acest cerc vicios.
Factorul școlar este la fel de crucial, sistemul având tendința de a concentra elevii cu performanțe ridicate în anumite instituții și pe cei cu rezultate slabe în altele.
Deși România produce un număr mai mare de elevi de top decât acum zece ani, totodată are o cohortă tot mai mare de tineri care nu ating nici măcar nivelul minim, sugerând o polarizare a sistemului: o parte excelentă și o categorie largă care rămâne în urmă.
Un paradox interesant emerge din declarațiile elevilor, care nu afirmă lipsa dorinței de a învăța. Dimpotrivă, 77% se declară curioși, față de 73% în media OECD, iar 63% susțin că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă, comparativ cu 60% în OECD.
Autorii articolului, Sabrina Saghin și Camelia Donțu, evidențiază aceste date, încurajând cititorii să urmărească Știrile ProTV ca sursă preferată și în Google Discover.