CJUE a validat sancțiunea financiară pentru achizițiile publice din Bulgaria!
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a validat aplicarea unei sancțiuni financiare în cauza unui contract de achiziții publice întârziat la Institutul de Resurse Varna din Bulgaria
În data de 9 iulie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie în dosarul C-186/25, privind o contestatie formulată de Administrația Judicială din Varna, Bulgaria, privind aplicarea unei corecții financiare impuse de autoritățile naționale competente în legătură cu un contract de achiziții publice atribuit direct Institutului de Resurse Varna. Acest contract a fost finanțat prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră pentru regiunea Mării Negre 2014-2020, un instrument finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Instrumentul European de Veciнатate.
Conform hotărârii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, din 7 septembrie 2026, litigiul principal a avut origine în neîndeplinirea termenului convenit pentru executarea prestațiilor prevăzute în contract, precum și în neaplicarea de către beneficiar a clauzei penale stabilite în acte. Autoritatea bulgară competente a aplicat o corecție financiară, considerând că aceste fapte constituie o „neregulă” în sensul regulamentelor europene privind protejarea intereselor financiale ale Uniunii, mai precis în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
Instanța de trimitere, Administrația Judicială din Varna, a solicitat CJUE-ului să ofere o interpretare preliminară privind două aspecte esențiale: întâi, dacă întârzierea executării unui contract finanțat din fonduri europene, combinată cu neaplicarea clauzei penale contractuale, poate fi considerată o neregulă justificatoare pentru aplicarea unei corecții financiare; și al doilea, care sunt condițiile de proporționalitate și motivare pe care autoritatea care aplică sancțiunea trebuie să le respecte pentru ca măsura să fie validă în dreptul Uniunii.
Curtea a decis că Regulamentul (UE) nr. 897/2014, care establește dispoziții specifice pentru programele de cooperare transfrontalieră finanțate prin Regulamentul (UE) nr. 232/2014, trebuie interpretat în sensul că nu exclude aplicarea unei reglementarea unei reglementări naționale care transpune Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice. Astfel, o reglementare națională care prevede sancțiuni pentru întârziere și neaplicare de clauze penale în contracte financiate de Uniune nu este incompatibilă cu dreptul european, pentru că aceasta servește scopul de a asigura corectitudinea și eficiența utilizării fondurilor publice europene.
Despre a doua întrebare, CJUE a subliniat că orice corecție financiară aplicată în acest context trebuie să respecte principiul proporționalității, adică să fie adecvată și neîncălcată în raport cu gravitatea neregulei constatate. De asemenea, autoritatea care aplică sancțiunea trebuie să ofere o motivare clară, suficiente și verificabilă, care să evidențieze baza juridică și faptele pe care se fondează decizia.
Despre a doua întrebare
Aceste cerințe sunt esențiale pentru a asigura transparența și dreptul la apărare al beneficiarului.
Decizia subliniază că, deși beneficiarii au o gradă de autonomie în executarea contractelor, aceasta nu îi exemptă de responsabilitate.
Neaplicarea clauzei penale, în special atunci când este clar prevedută în contract și nu este justificată de circumstanțe independente de voia beneficiarului, poate fi interpretată ca o negligență care afectează integritatea gestionării fondurilor europene.
Curtea a, de asemenea, clarificat că nu este necesară o dovadă de intentie frauduloasă pentru a aplica o corecție financiară în acest tip de cazuri. Basta constatarea obiectivă a neregulei – în acest caz, întârzierea nejustificată și neaplicarea sancțiunii contractuale – pentru a declona obligația de a corecta utilizarea fondurilor, în conformitate cu obligațiile de bună finanțare și de protejare a intereselor financiale ale Uniunii prevedute în tratamente și în legislația secundară.
Decizia CJUE în dosarul C-186/25 thusă un precedent important pentru aplicarea corecțiilor financiare în contexte de cooperare transfrontalieră și de achiziții publice finanțate de fonduri europene. ea confirme că autoritățile nationale au dreptul și obligația de a intervine când beneficiarii nu respectă obligațiile contractuale, iar astfel de intervenții sunt compatibile cu dreptul Uniunii, pentru că respectă principiile de legalitate, proporționalitate și transparență.