Ce cere Zagrebul de la vecin?
Zagrebul a tras o linie roșie. Nu vrea să vadă Muntenegru devenind al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028, atâta timp cât disputele teritoriale și istorice rămân nerezolvate.
Deși Podgorica țintește aderarea, ultima țară intrată în bloc, Croația în 2013, semnalează obstacole majore. Tensiunea a ieșit la iveală chiar înainte de summitul de joi, unde extinderea UE era pe agenda de lucru.
Premierul Andrej Plenković a vorbit deschis, într-o declarație pentru Politico, în timpul întâlnirii Partidului Popular European. A spus că atitudinea sa a fost constructivă, dar realitatea e alta: există probleme nerezolvate în capitolul 23 (justiție și drepturi fundamentale) și în capitolul 31 (politica externă, securitate și apărare).
Cum umbrează războiul din anii '90 negocierile UE?
Plenković a subliniat că unele conflicte se trag din zeci de ani în urmă, altele stau pe masă de doi ani fără niciun avans. Mesajul e clar: fără progrese concrete pe aceste puncte sensibile, sprijinul pentru închiderea negocierilor nu va veni.
Un document obținut de presă confirmă poziția oficială: Zagrebul susține aderarea, dar condiționată de soluționarea disputei. Scopul declarat este facilitarea integrării, nu blocarea ei. Totuși, neînțelegerile privesc rolul istoric al Muntenegrului în operațiunile militare din anii '90 împotriva Croației. E vorba despre bombardările asupra Dubrovnicului și ocuparea temporară a unor zone teritoriale croate.
Printre revendicări se numără plata despăgubirilor pentru cetățenii croați reținuți la Morinj.
Ce despăgubiri și memorie cer victimele războiului?
Acolo, peste 300 de persoane au fost ținute închise între octombrie 1991 și august 1992, perioadă în care forțele sârbe și muntenegrene controlau o parte din regiunea Dubrovnic.
Zagrebul cere și menținerea permanentă a unei plăci comemorative la locul fostei tabere. Mai mult, cere redenumirea unei piscine municipale din Kotor.
Cum avansează procesul în ciuda fricțiunilor actuale?
Aceasta onorează în prezent memoria lui Zoran Gopčević, un fost sportiv de polo pe apă care, conform actelor, a servit ca paznic la Morinj în 1991-1992.
Alte pretenții vizează inițierea proceselor penale împotriva celor vinovați de crime de război din timpul conflictului de independență croat, dar și reluarea dialogului pentru delimitarea precisă a frontierei comune. Până în prezent, aceste frământări nu au oprit formal procesul. Muntenegru a reușit deja să închidă provizoriu 21 dintre cele 33 de capitole de negociere.
Statul din Balcani rămâne liderul în cursul de extindere actual, înregistrând cele mai mari progrese dintre candidații activi, în ciuda fricțiunilor diplomatice persistente cu vecinul său.