Doar ofițeri din stat major vor fi trimiși în misiunea românească!
Administrația Prezidențială a publicat pe pagina sa oficială de Facebook o declarație în care respinge cu fermete diverse afirmații circulate în mediul online, privind un eventual implicare militară a României în conflictele din Ucraina. Conform mesajului, informațiile referitoare la trimiterea de trupe românești pe terenul de luptă sunt infondate și aparțin categoriei de dezinformări care generează teamă fără motiv real.
Autoritățile subliniază că aceste narative distorsionează o decizie pur administrativă și contribuie la creșterea tenziunii publice prin intermediul unor interpretări greșite și alarmiste.
Se precisă, de asemenea, că România nu are nici o intenție de a trimite forțe de combat în Ucraina, nici de a poziționa personal militar pe linia frontului. Decizia privind implicația noastră se limitează exclusiv la o contribuție tehnică și de consultanță, fără niciun rol în operațiunile de luptă.
Această poziție a fost comunicată clar și repetat, în scopul de a preveni confuzia în mediul public și de a evita manipularea percepției cetățenilor privind poziția noastră în raport cu criza de securitate din Europa de Est.
În acest context, Președintele Klaus Iohannis a formally solicitat aprobarea Parlamentului pentru participarea României cu un număr maxim de 20 de militari la activitățile Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Această structură, menționată în declarații ufficiale, nu funcționează pe teritoriul ucrainean, ci operează din state membre ale NATO, mai precis din Franța și Marea Britanie.
Alegerea acestor locuri nu este întâmplătoră, ci reflectă dorința de a menține o distanță de siguranță față de zonele directe afectate de conflict, deci la mii de kilometri de frontele active.
Personalul român care ar putea fi selectat pentru această misiune ar face parte exclusiv din corpul de stat major. Rolul lor ar se limita la sarcini de planificare strategică, coordonare operațională și suport în procesele de comandă și control. Nu sunt prevăzute sarcini de teren, patruliere, interacțiune directă cu forțele ucrainene sau orice activitate care ar putea fi clasificată ca participare la operațiuni de luptă.
Este esențial de înțeles că acesti militari nu ar purta uniforme de front, nu ar transporta armă de luptă și nu ar fi expuși la riscurile asociate combattivelor.
Administrația Prezidențială a insistat pe ideea că structura Comandamentului operațional are un caracter rotațional, ceea ce înseamnă că personalul este schimbat periodicamente, conform unui program estabeleț, fără a implica o prezență permanentă sau o mobilizare de lungă durată. Acest aspect reinforcează natura non-combatantă a misiunii și exclude orice posibilitate de implicație directă în ostilități.
De asemenea, se menționează expres că toți membrii ai acestei structuri vor lucra pe teritoriul unor state aliate, benzi sigure și distanțate de zona de conflict, unde riscurile sunt minimizate la nivelul Celui mai adânc din spectrul securității militare.
De asemenea, se menționează expres că toți membrii ai acestei structuri vor lucra pe teritoriul unor state aliate
Autoritățile au evidențiat, de asemenea, că implicarea României în această inițiativă se face în cadrul „Coaliției de voință pentru Ucraina”, un format diplomatic și de securitate creat cu scopul de a pregăti terenul pentru un viitor acord de pace. Această coaliție nu are ca obiectiv primar suportul militar direct, ci plutôt stabilirea unor mecanisme de garanții politice, juridice și de securitate care să poată urmări o eventuală încetare a focului.
Din perspectiva Bucureștilor, astfel de măsuri ar putea contribui semnificativ la reducerea tenziunii în regiunea Mării Negre și la prevenirea extinderii instabilității spre alte zone vulnerabile.
Anul 2025 a fost marcat de activarea oficială a Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, pas care a fost prezentat ca parte din strategia broaderă de consolidare a capacităților de Această mișcare a fost însoțită de discuții tehnice și diplomatice la nivelul Aliinței Atlantice, cu accent pe interoperabilitate și coordinare între forțele partenerilor. România, prin contribuția sa modestă dar semnificativă, dorește să confirme angajamentul său față de principiile de solidaritate și de respect al dreptului internațional, fără totuși să compromite propria siguranță națională.
În legătură cu această poziție, Președinția a reiterat că protejarea cetățenilor și integritatea teritorială ale României reprezintă prioritatea absolută a politicilor de apărare și de securitate națională. Într-o regiune marcă de tensiuni persistente, unde granița directă cu Ucraina face țara noastră particularmente expusă la efectele de difuzie a conflictului, autorității argumentează că orice pas în direcția implicării militare trebuie să fie măsurat, transparent și strict limitat la cele ce nu prezintă riscuri directe pentru poporul român.
De aceea, evitarea oricărei presenze de combat pe terenul ucrainean este vedere ca o garanție de responsabilitate și de prudentialitate strategică.
În final, Administrația Prezidențială a reafirmat mesajul central: „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe linia frontului”.
Această afirmație, repetată de mai multe ori în comunicări ufficiale, servește ca punct de referință în combatea dezinformării și în consolidaţia încrederii publică în instituțiile statului.
Prin clarificarea constante a naturii și limitelor implicării noastre, autoritățile urmăresc nu numai să corecteze narativele false, ci și să împieduce utilizarea abusivă a temei securității pentru scopuri politice sau de manipulare.
Transparența și precizia în comunicare rămân, conform declarațiilor, pilonați esențiali în gestionarea crizei și în apărarea intereselor naționale.