Statele cer evaluarea sistematică a tuturor noilor legi?
Treisprezece state membre ale Uniunii Europene au cerut oficial unei „curățeni profesionale” a regelamentarilor comunitari, cerând o analiză detaliată și sistematică a normelor existente pentru a elimina cele care generează birocrație inutilă și costuri excesive fără a aduce beneficii evidente. România nu a decis să se alăture acestui demers, deși inițiativa a susținut de state precum Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia.
Acestea au elaborat un document informal, fără caracter juridic obligatoriu pentru moment, în care solicită Comisiei Europene să realizeze o verificare pe sectoare a legislației UE, conform informațiilor transmise de Euronews. Scopul este să se determine ce reguli mai sunt necesare, ce necesită actualizare și ce impun companiiilor și autorităților publice obligații sau cheltuieli care nu se justifică în raport cu efectele lor.
Alianța propune ca, înainte de a introduce noi obligații semnificative de raportare sau conformare, să se facă o analiză aprofundată a regulilor deja în vigoare în același domeniu. Acestea ar putea fi simplificate, grupate sau chiar eliminate, astfel încât nouele cerințe să se bazeze pe un cadru mai clar și mai eficient, evitând duplicarea eforturilor.
De asemenea, statele cer ca toate noile acte legislative să fie supuse unei evaluări sistematice, având în vedere impactul lor asupra competitivității economice. Sustenerea este că Bruxelles ar trebui să adopte noi reguli doar atunci când obiectivele respective nu pot fi atinse la nivel național cu eficiență satisfăcătoare.
Standardele de sănătate sunt suficiente?
Un alt element esențial al propunerii este includerea unei clauze obligatorii de revizuire în fiecare nouă reglementare, care să poată fi activată cel puțin o dată la fiecare cinci ani. Prin acest mecanism, UE-ar putea verifica periodic dacă o lege a atins scopul pentru care a fost concepută și dacă mai este necesară în forma sa inițială, evitând acumularea de norme vechi sau obsolete.
În plus, semnatarile au propus organizarea unui „An european al implementării și consolidării”, o perioadă în care instituțiile UE ar se concentra exclusiv pe aplicarea corectă, simplificarea și eliminarea raportărilor duplicate, precum și pe măsurarea obiectivei acumulate a adminisrativității. Scopul declarat este obținerea unui cadru legislativ mai transparent, mai prevedibil și mai puțin costisnic pentru afaceri, în care companiile europene să poată investi, inova și să se extindă fără a fi încetinate de proceduri inutile.
Inițiatorii au subliniat că standardele privind sănătatea, siguranța locului de muncă și protecția muncii trebuie să rămână intregi, iar reformele propuse nu ar trebui să afecteze aceste domenii esențiale. Obiectivul este o legislație mai bine structurată, care să permită o activitate economică mai fluidă, fără a compromite protecția și siguranța.
Această propune apare în contextul în care simplificarea legislației a devenit una dintre prioritățile strategice celui de-al doilea mandat al președintei Comisiei Europene, Ursulei von der Leyen. Deja, Comisia a lansat mai multe pachete de tip „omnibus”, proiectate pentru a reduce sau a unea obligații în domenii precum inteligența artificială și politici privind schimbările climatice, demonstrând o preocupare crescută pentru eficiența reglementară.
Deși România nu a semnat documentul, oficialii precizează că orice modificări ulterioare adoptate la nivel european vor fi aplicate automat și pe teritoriul național, în funcție de domeniile la care se referă nouele reguli. Astfel, chiar și statele care nu au ales să se alăture inițiativei vor fi afectate indirect de reformele care pot urma să fie implementate în Uniunea Europeană.