Obiectivul e doar minimizarea deficitului pe termen scurt?
Budapesta își fixează o ambiție majoră pe termen lung: integrarea în zona euro, vizată pentru anul 2032, prin implementarea unor măsuri stringente de austeritate fiscală.
Ministrul de Finanțe al Ungariei, Andras Karman, a explicat către agenția Reuters că strategia actuală se bazează pe o disciplină riguroasă a cheltuielilor publice, menită să genereze o scădere durabilă a datoriilor statului.
Acest plan de ajustare reprezintă primul buget elaborat sub conducerea noului prim-ministrui, Peter Magyar, fiind privit ca un test esențial pentru capacitatea țării de a respecta condițiile necesare aderării la moneda comună europeană până la orizontul de 2030.
Proiecțiile financiare pentru exercițiul 2027 indică un deficit bugetar de doar 4,9% din produsul intern brut, o cifră semnificativ inferioară estimărilor inițiale care prevăzau o rată de 7,5% pentru anul curent.
Piețele financiare au primit cu entuziasm această reducere mai amplă decât se anticipa, considerând-o un semnal încurajator al schimbării de curs.
Totuși, un segment al comunității economice a ridicat semne de alertă, sugerând că instabilitatea din piețele globale ale energiei și a obligațiunilor ar putea compromite ritmul creșterii economice și, implicit, eforturile de consolidare a conturilor publice.
În declarația sa, ministrul Karman a subliniat că obiectivul nu este simpla minimizare a deficitului pe termen scurt, ci adoptarea unor măsuri structurale care să asigure o traiectorie constantă spre un deficit sub 3% din producție națională până în 2030. Această perspectivă strategică diferențiază clar noul guvern de abordările anterioare, evitând o focalizare exclusivă pe corectarea situației din 2027. Implementarea acestor reforme implică acceptarea unor costuri politice considerabile, inclusiv modificări substantiale ale sistemului de beneficii moștenite de la era prim-ministrului Viktor Orban.
Printre măsurile luate se numără plafonarea scutirilor de impozit pentru mamile cu copii și suspendarea introducerii treptate a pensiei lunare suplimentare, politici pe care administrația actuală le consideră insustenabile din punct de vedere financiar.
Deși se anticipatează o creștere a cheltuielilor destinate vârstnicilor în urma acestor modificări, autoritățile susțin că este o investiție necesară în echilibru bugetar.
Karman a accentuat faptul că accelerarea procesului de adoptare a euro ar fi în interesul direct al Ungariei, marcând o ruptură radicală față de poziția fermă a lui Orban, care s-a opus sistematic monedei europene. Liderul de la Finanțe a afirmat că succesul acestui demers va depinde preponderent de disciplina în reducerea deficitului.
Prudența ghidează calendarul integrării în euro!
O altă componentă crucială a strategiei este realizarea ajustărilor bugetare înainte de termen, pentru a evita presiunea reducerilor bruște a cheltuielilor în pragul alegerilor din 2030. Prima documentație bugetară a administrației Magyar a evidențiat, de asemenea, dificultatea de a retrage politici emblematiche din perioada Orban, precum impozitele sectoriale drastice sau schemele costisitoare de sprijin energetic pentru populație.
În special, plafonarea prețurilor la energie, o măsură pe care Uniunea Europeană a cerut să fie eliminată, va genera un cost suplimentar de 232 de miliarde de forinți (echivalentul a 716 milioane dolari) în anul viitor.
Această sumă depășește obiectivul de 200 de miliarde de forinți pe care Magyar intenționează să îl recupereze prin instituirea unui nou impozit pe avere, evidențiind un decalaj care necesită acoperire din alte surse.
Prudența rămâne cuvântul de ordine în ceea ce privește calendarul integrării în mecanismele euro. Deși ministrul a menționat că atingerea pragului de deficit sub 3% în 2032 ar facilita adoptarea monedei, conform așteptărilor pieței, Guvernul nu a fixat încă o dată-limită oficială.
Pentru a gestiona această tranziție, s-a decis formarea, anul viitor, a unui grup de lucru comun cu Banca Centrală.
Acesta va avea sarcina de a identifica obligativitățile tehnice necesare înainte ca Ungaria să poată intra în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM-2), considerat sala de așteptare a zonei euro, și de a elabora un cronogramă realistă.
Karman a remarcat că arhitectura instituțională a zonei euro este mult mai complexă decât acum un deceniu sau jumătate de secol, necesită o analiză detaliată.
Deși atât Magyar, cât și viceguvernatorul BNR, Zoltan Kurali, au susținut că Ungaria nu trebuie să ezite să solicite aderarea la ERM-2, Karman a insistat că procesul nu trebuie să fie grăbit. Scopul final este adoptarea euro cât mai rapid posibil, minimizând perioada de tranziție din ERM-2, nu intrarea prematură în acest mecanism.
La începutul lunii curente, Zoltan Kurali a semnalat riscurile specifice, precum derapajul fiscal sau volatilitatea cursului de schimb, care ar putea împinge data aderării la zona euro după 2033. Ministrul de Finanțe a recunoscut complexitatea determinării momentului optim de intrare, din perspectiva fluctuațiilor valutare.
El a avertizat că o aderare prea timpurie sau fixarea prematură a nivelului mediu al cursului de schimb nu ar fi neapărat benefică, subliniind importanța unei evaluări prudente a condițiilor de piață înainte de fiecare pas major în direcția unificării monetare europene.