Cifrele bugetare ne șochează!
Budapesta își repune pe masă ținta integrării în zona euro, cu un accent pus pe viteză. Schimbarea de viziune a fost susținută public de ministrul de Finanțe, Andras Karman, într-un interviu acordat agenției Reuters și preluat de AGERPRES.
Oficialul explică că administrația condusă de Peter Magyar abordează bugetul prin prisma unei corecții financiare axate strict pe tăierea cheltuielilor. Scopul final?
Generarea condițiilor necesare pentru o scădere constantă a datoriilor, ceea ce ar deschide calea către adoptarea euro, cu o posibilitate realistă de realizare în anul 2032.
Prima propunere bugetară elaborată de noua conducere politică stabilește un deficit previzual de 4,9% din Produsul Intern Brut pentru exercițiul financiar 2027. Această cifră reprezintă o diferență majoră față de proiecțiile actuale, care indică un decalaj de 7,5% din PIB pentru anul curent.
Reacția piețelor financiare a fost una pozitivă, investitorii privindu-o pe această reducere a deficitului ca pe o mișcare constructivă și peste așteptările inițiale. Totuși, climatul optimist este temperat de vocea unor analiști financiari, care semnalează că instabilitatea din segmentul global al obligațiunilor și sectorul energetic ar putea constitui obstacole serioase pentru creșterea economică și eforturile de consolidare fiscală.
Strategia de austeritate e clară!
Andras Karman a clarificat viziunea guvernamentală, afirmând că obiectivul nu este simpla minimizare a decalajului bugetar pe termen scurt. El a explicat că măsurile luate vizează o scădere durabilă a deficitului, vizând un prag de sub 3% din PIB până la expirarea anului 2030.
Această țire intermediară este văzută ca un pas esențial spre integrarea în euro, evitând astfel concentrarea exclusivă pe anul 2027.
Pentru a atinge aceste scopuri, Guvernul este pregătit să implementeze reforme care pot genera tensiuni politice interne.
Printre principalele instrumente de austeritate se numără limitarea scutirii fiscale acordată mamele, o facilitate moștenită de la conducerea anterioară.
De asemenea, executivul propune suspendarea procesului de implementare treptată a unui al treisprezeacilea salariu pentru pensionari.
Ruptura totală față de trecut!
Aceste două măsuri, instituite în timpul mandatului fostului premier Viktor Orban, sunt considerate de actuala echipă de guvernare ca fiind greu de menținut pe termen lung din punct de vedere financiar.
Ministrul de Finanțe a reiterat ideea că, pentru Ungaria, introducerea monedei europene cât mai curând este un avantaj strategic. Această declarație marchează o ruptură netedă față de politica externă a lui Viktor Orban, care a fost cunoscut pentru opoziția fermă față de adoptarea euro.
Karman a subliniat că succesul acestui demers depinde, în mare măsură, de capacitatea statului de a reduce deficitul bugetar la nivelurile dorite.
Implementarea primului buget de la venirea la putere a guvernului Magyar a evidențiat și complexitatea retragerii unor politici simbolice din era Orban. Este vorba despre eliminarea unor impozite specifice anumitor industrii sau a unui program costisitor de suport energetic pentru populație. De exemplu, costul plafonării prețurilor la energie pentru consumatorii finali, o măsură pe care Uniunea Europeană a cerut Budapestei să o revizuiască, urmează să crească cu 232 de miliarde de forinți (echivalent cu 716 milioane de dolari) în anul următor.
Această sumă depășește cele 200 de miliarde de forinți pe care premierul Magyar intenționează să le genereze prin introducerea unei taxe noi asupra averilor mari.
Proiecțiile privind data concretă a aderării la zona euro rămân încă în fază de discuție, deși piețele financiare se orientează spre anul 2032. Deși Budapesta nu a fixat oficial un termen limită, ministrul Karman a menționat în interviul său că atingerea obiectivelor de deficit ar face posibilă această integrare în 2032.
Cât de repede devine realitate?
În paralel, Guvernul planifică constituirea, în cursul anului viitor, a unui grup de lucru comun cu Banca Națională.
Rolul acestei structuri va fi definirea pașilor tehnici necesari pentru intrarea în mecanismul ERM-2, considerat etapa prealabilă zonei euro, și stabilirea unui calendar realist pentru acest proces.
Karman a notat că sistemul instituțional al zonei euro este astăzi mult mai complicat decât acum un deceniu sau doi.
Deși premierul Magyar și viceguvernatorul Băncii Naționale, Zoltan Kurali, au susținut ideea unei aderări rapide la ERM-2, Karman a insistat ca procedura să nu fie forțată artificial. Scopul fundamental este adoptarea monedei euro într-un timp cât mai scurt, cu o prezență în ERM-2 redusă la minimumul tehnic necesar. Recent, în prima parte a lunii curente, Zoltan Kurali a emis un avertisment privind riscurile potențiale.
Acesta a subliniat că problemele fiscale nerezolvate sau oscilațiile ratei de schimb valutar în timpul participării la mecanismul de cursuri de schimb ar putea amâna aderarea la zona euro, reportând-o la o dată ulterioară.