Cum afectează creșterea prețurilor la petrol inflația?
Creșterea constantă a valorilor petroliere a generat o presiune directă asupra tarifului final al combustibililor disponibil la stațiile de alimentare.
Deși fluctuațiile de la pompă sunt imediat perceptibile de către publicul larg și captează rapid interesul cetățenilor, un alt fenomen critic, mai puțin vizibil în spațiul public, privește piața gazelor naturale din Europa.
Aceasta a înregistrat cote record, depășind orice nivel observat de la începutul anului 2023.
Această escaladare a prețurilor este alimentată de faptul că volumul stocurilor de gaze se situează sub media sezonieră standard, atât la nivel european, cât și în România.
În această conjunctură, riscul apariției unui nou val inflaționist pe parcursul lunilor de iarnă devine tot mai acut.
Situația se complicate de faptul că economia românească tocmai traversa o perioadă de respiro relativ în eforturile de temperare a inflației, indicatorul având o scădere la 8,2% în luna iulie, după ce se menținuse persistent pe două cifre pe durata întregului an precedent.
Cotația petrolului Brent a atins ieri pragul de 97 de dolari pe baril, mișcare determinată de intensificarea tensiunilor în cadrul conflictului din zona Golfului. Această dinamică ascendentă a condus numeroase instituții bancare majore să revizuește în sus prognozele lor pentru finalul anului curent. Morgan Stanley anticipatează ca media prețului petrolului Brent să ajungă la 100 de dolari pe baril în al patrulea trimestru. Pe de altă parte, Goldman Sachs a ajustat în sus estimările pentru decembrie 2026 și 2027, atât pentru varietatea Brent, cât și pentru WTI, cu o majorare de 5 dolari pe baril.
Argumentația lor se bazează pe ideea că perturbările din transporturile maritime din Orientul Mijlociu ar putea persista până în anul viitor.
Astfel, banca estimează acum că petrolul Brent va atinge 85 de dolari, iar WTI va coborî la 80 de dolari în decembrie 2026, urmat de valori de 80 și respectiv 75 de dolari în 2027.
Pe piața europeană, contractele futures pentru gaz natural au depășit luni plafonul de 73 de euro pe megawatt oră. Acest nivel reprezintă o creștere semnificativă față de cota de sub 40 de euro înregistrată la sfârșitul lunii iunie. Factorii principali ai acestei explozii de prețuri includ reaprinderea conflictului dintre Statele Unite și Iran, precum și îngrijorările persistente legate de fluxurile energetice care traversează Strâmtoarea Hormuz.
Această escaladare prețurilor intervine într-un moment critic, când statele membre ale UE se află în plin proces de umplere a rezervelor de gaz natural necesare pentru sezonul rece.
Cum afectează recordul prețurilor la gaze bugetul european?
Datele furnizate de agenția europeană AGSI arată că gradul mediu de umplere a depozitelor de gaze din Europa era de 66,9% la data de 7 septembrie. Acest procent este considerabil mai mic decât nivelul de 79,5% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. România se confruntă cu o situație similară, rezervele naționale atingând aproximativ 73,6%, o valoare inferioară nivelului de 86,5% din 2025.
La nivel regional, rezervele Poloniei depășesc 96%, în timp ce Ungaria se situează la aproape 71%, Bulgaria la 65%, Cehia la 72%, iar Slovacia se apropie de pragul de 52%.
Deși obiectivul oficial stabilit de UE este de a atinge 90% înainte de instalarea iernii, statele membre au convenit că un nivel de 80% ar putea fi considerat suficient în condițiile actuale.
În ciuda acestor niveluri reduse ale stocurilor, Uniunea Europeană nu identifică o amenințare imediată asupra securității aprovizionării cu gaze. Comisia Europeană susține că continentul este mai bine pregătit decât în perioada 2021–2022, datorită diversificării surselor de aprovizionare, capacității crescute de importare a gazelor lichefiate (GNL) și unei cereri generale mai scăzute de gaze.
Totuși, riscurile economice se amplifică. Conflictul din Golf a oprit temporar producția de GNL din Qatar, iar cererea determinată de răcirea vremii și de incertitudinile geopolitice menține volatilitatea prețurilor. Cu toate acestea, sistemul energetic de gaze din UE este considerat suficient de rezilient pentru a face față iernii.
Comisia va continua monitorizarea atentă a situației, următoarea reuniune a Grupului de coordonare pentru gaze fiind programată pentru 24 septembrie.
Operatorii din sectorul energetic ar putea adopta o atitudine așteptare, fiind reticenți să cumpere gaze la prețuri ridicate pentru stocare, în speranța că valorile se vor normaliza dacă tensiunile geopolitice se vor atenua. Europa se mai confruntă cu o competiție intensă din partea Asiei pentru achiziția de GNL, în timp ce valurile de căldură au stimulat o creștere a cererii de energie electrică.
În acest context, cele mai recente informații sugerează o posibilă reluare a exporturilor de GNL din Qatar, aspect care ar putea calma parțial temerile legate de aprovizionare de pe piețele internaționale.
Înainte de declanșarea conflictului din Golf, Qatarul reprezentă aproximativ o cincime din volumul global al exporturilor de GNL.
Preocuparea centrală rămâne impactul asupra inflației.
Creșterea prețurilor la gaz accentuează costurile energiei electrice, ale sistemelor de încălzire și ale producției industriale, contribuind astfel la o presionare generală a prețurilor de consum.
Cum afectează criza gazoasă din Europa inflația?
Combinată cu tarifele ridicate ale combustibililor, probabilitatea unei accelerări brușe a inflației devine extrem de ridicată.
Inflația anuală din România a fost de 8,2% în iulie și, deși a înregistrat o scădere față de nivelul de peste 10% din luna anterioară, rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană.
Având în vedere că inflația din zona euro se situa deja la 3,3% în august, iar prețurile petrolului au crescut cu 62%, alături de o explozie de peste 160% a costurilor gazelor naturale de la începutul anului, piețele financiare anticipează din ce în ce mai mult menținerea unor rate ale dobânzii ridicate pe termen lung.
Acest scenariu ar putea conduce la o majorare a costurilor de împrumut pentru guverne, companii și gospodării, în timp ce inflația pare să devină din ce în ce mai puțin tranzitorie. Analistul și comentatorul de piață al e Toro, Bogdan Maioreanu, aduce o perspectivă expertă asupra acestor dinamici.
Cu peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism, el a deținut diverse poziții de conducere în zona Corporate Banking la Raiffeisen Bank și OTP Bank.
Ulterior, a trecut la consultanța în afaceri, colaborând cu mai multe companii, printre care și IBM România. Bogdan deține un Executive MBA de la ASEBUS și Washington University.
Platforma e Toro, unde activează analistul, este o infrastructură de tranzacționare și investiții care permite utilizatorilor să investească, să partajeze cunoștințe și să învețe.
Fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru toți participanții, e Toro oferă acum o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări, facilitând tranzacționarea și investițiile într-un mod simplu și transparent.
Pentru ultimele actualizări, utilizatorii pot accesa centrul media dedicat.
O atenționare importantă indică faptul că această comunicare are scop strict informativ și educativ, neavând caracter de sfat de investiții sau recomandare personală. Materialul a fost elaborat fără a ține cont de obiectivele financiare specifice ale destinatarului și nu respectă cerințele legale pentru promovarea cercetărilor independente.
Performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar e Toro nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea totală a informațiilor incluse. Articolul „De la pompă la facturile pentru încălzire: prețurile energiei amenință cu un nou val de inflație” apare prima dată în PRESShub.