Care e rolul aplicației „E-proprietate” menționat de primar?
Vasilescu: Reformele fiscale actuale au lăsat mulți români incapabili să-și mai achite impozitele
Primarul orașului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a emis recent o serie de avertismente severe privind capacitatea financiară a cetățenilor de a face față noilor obligații fiscale impuse de stat. Conform afirmațiilor sale, creșterile semnificative ale taxelor locale au generat un efect contrar celui dorit, determinând ca un număr tot mai mare de contribuabili să se afle în imposibilitatea de a-și onora datoriile față de autoritățile publice.
În cadrul unei analize detaliate asupra impactului bugetar, liderul local a subliniat că, în localitatea pe care o administrează, aceste majorări au adus în casă sume mult mai modeste decât cele anticipate, cu un surplus de doar 5 milioane de lei, în ciuda unor estimări inițiale care depășeau bariera de 250 de milioane de lei.
Această discrepanță considerabilă între proiecții și realitate indică, potrivit edilului, o eroare majoră în calibrarea politicii fiscale la nivel național și local.
Dezbaterea centrală se învârte în jurul calendarului de implementare a impozitării proprietăților bazate pe valoarea de piață.
Lia Olguța Vasilescu a insistat pe ideea că acest mecanism nu va fi operațional în anul 2027, o concluzie susținută de mai multe argumente tehnice și legislative.
Punctul de plecare al acestei afirmații este declarația făcută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul audierilor parlamentare din data de 19 octombrie, când oficialul a confirmat că intrarea în vigoare a noii regimi de taxare este amânată.
Cauza principală a acestei întârzieri rezidă din problemele tehnice persistente legate de sistemul informatic necesar, precum și din modificările aduse jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Un aspect crucial menționat de primar este rolul aplicației „E-proprietate”. Aceasta a fost integrată ca un jalon obligatoriu în PNRR, ceea ce demonstrează că inițiativa nu a fost creată ex-nihilo de actuala administrație, ci moștenită din perioada guvernelor precedente conduse de Florin Cîțu și Cristian Ghinea.
Termenul limită pentru finalizarea acestui proiect era stabilit la 1 ianuarie 2027.
Totuși, chiar și în scenariul optimist în care aplicația ar fi livrată la timp, ea nu ar putea fi utilizată pentru calcularea impozitelor aferente anului 2027.
Logicul administrativ este simplu: consiliile locale sunt obligate să voteze bugetele și taxele pentru un anumit exercițiu fiscal până la finele anului precedent, adică până la sfârșitul lui 2026.
Astfel, la momentul când sistemul digital ar deveni disponibil, deciziile privind cotele de impozitare ar fi deja luate și ratificate.
La nivel local, procesul de aprobare a taxelor pentru 2027 este deja în plină desfășurare.
În Craiova, proiectul legislativ care stabilește noile cote va fi supus dezbaterii publice la data de 26 octombrie, urmând ca adoptarea oficială să aibă loc în luna noiembrie.
Odată cu această aprobare, taxele devin neschimbabile începând cu data de 1 ianuarie 2027, indiferent de stadiul de dezvoltare al infrastructurii digitale menționate anterior. Această rigiditate procedurală confirmă teza primarului că tranziția către taxarea la valoare de piață este imposibilă de realizat în termenul respectiv.
Istoricul acestei măsuri fiscale este, de asemenea, subiect de critică.
Impactul social al ajustărilor fiscale e subestimat!
Lia Olguța Vasilescu a oferit un context detaliat pentru a demonstra continuitatea problematică a politicilor guvernamentale. În anul 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a introdus, prin lege, posibilitatea calculării impozitelor pe baza grilelor notariale. Cu toate acestea, aplicarea efectivă a acestei norme a fost amânată de numeroase ori, generând incertitudini.
Situația s-a schimbat odată cu adoptarea Legii 239 din 2025, emisă de Guvernul Bolojan, care a abrogat metoda bazată pe notari și a instituit obligativitatea dezvoltării sistemului RO e-Proprietate.
Această modificare legislativă a intervenit după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și alte entități aveau semnalat că studiile de piață realizate de notarilor publici nu erau unitare sau omogene, ceea ce făcea aplicarea lor directă dificilă.
Primarul a accentuat faptul că cadrul legal pentru aceste modificări exista încă dinaintea învestirii Guvernului Niculescu, măsura fiind inclusă în programul de aderare la Organizația Cooperării și Dezvoltării Economice (OCDE). Ea a subliniat că jaloanele PNRR au fost transmise Comisiei Europene fără aprobarea prealabilă a Parlamentului României, o situație care, în opinia sa, a complicat ulterior gestionarea internă a reformei.
Deși sistemul nu s-a aplicat până acum, acest lucru se datorează incapacității administrațiilor locale de a efectua calculele necesare în lipsa unui instrument digital robust.
Impactul social al acestor ajustări fiscale este, după părerea edilului, subestimat.
Ea a criticat modul în care au fost negociate condițiile PNRR, susținând că impactul asupra puterii de cumpărare a cetățenilor nu a fost luat în considerare corespunzător.
Un exemplu emblematic adus în discuție este plafonarea cheltuielilor cu pensiile la 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB).
Conform primarului, acest angajament asumat la nivel național împiedică actualizarea pensiilor cu rata inflației pentru o perioadă de cel puțin 50 de ani, ceea ce pune o povară grea pe umerii pensionarilor cu venituri mici, aceștia fiind printre cei mai afectați de impozitele locale mărite.
În ceea ce privește soluțiile posibile, Lia Olguța Vasilescu a admis că scutirea de impozit pentru prima locuință merită analizată, invocând ca referință experiența Italiei. Totuși, ea a atras atenția asupra unui principiu fundamental de echitate: dacă statul central reduce veniturile locale prin scutiri sau alte măsuri, el trebuie să compenseze administratiilor locale pierderile rezultate.
Fără o astfel de compensare, bugetele locale vor suferi o erodare continuă, afectând serviciile esențiale.
Edilul a aruncat o lumină critică asupra redistribuirii fondurilor, acuzând că administrațiile locale au fost private de sume considerabile. În total, 3 miliarde de lei au fost transferați din bugetele locale la bugetul de stat.
Din această sumă, aproximativ 1 miliard și jumătate a fost redirecționat ulterior către Primăria Municipiului București.
Această mișcare a generat nemulțumere în rândul reprezentanților localităților mai mici, care consideră că este inequitabil ca resursele să fie prelevate de la comunități defavorizate, care nu au nici fonduri pentru întreținerea iluminatului public, pentru a fi concentrate în cea mai bogată primărie din țară.
Cazul specific al Craiovei ilustrează această tendință: din bugetul local al municipiului au fost extrase 10 milioane de euro, bani care au ajuns în trezoreria statului. Pentru primar, această operațiune pare o „jefuire” a resurselor locale, într-un moment în care presiunea asupra contribuabililor este deja maximă.
Ea a conchis că, deși există multiple idei pentru ameliorarea situației, bugetele locale au fost deja impactate negativ în acest an, iar viitorul fiscal rămâne nesigur până la clarificarea statusului aplicației E-proprietate și a calendarului legislativ.
Declarațiile sale survin într-un context în care alte taxe locale ar putea fi, de asemenea, modificate, în funcție de evoluția legislației și de deciziile luate de autoritățile locale, consolidând ideea că reforma fiscală este un proces complex, marcat de întârzieri tehnice și decizii politice tardive.