Cine blochează soluția?
România stă pe un fir subțire.
Trei agenții majore de rating ne țin încă în categoria de investiții, dar ne lasă clar de înțeles că următorul pas în jos ar fi în zona „junk”.
Standard & Poor’s a confirmat recent calificativul suveran la BBB-/A-3, însă a atașat o perspectivă negativă. Mesajul e simplu: dacă nu corectăm dezechilibrele bugetare, scădem. Comunitatea Liberală subliniază exact acest lucru – presiunea fiscală rămâne severă, chiar dacă am evitat, momentan, retrogradarea.
Problema fundamentală nu e doar în cifre, ci în lipsa unui guvern cu puteri depline. De pe 5 mai, România funcționează fără un cabinet executiv complet. Ultima încercare a eșuat: formula propusă de Siegfried Mureșan a strâns doar 182 de voturi în Parlament, mult sub pragul de 233 necesar pentru învestire. S&P consideră crucială instalarea unei administrații noi, cu sprijin parlamentar solid și politici clare, pentru a gestiona vulnerabilitatea economiei. Această fragilitate e amplificată de sensibilitatea la dobânzi și de volatilitatea percepției investitorilor.
Ce merge bine?
Nu totul e negru. Analiza agenției evidențiază progresul în absorbția fondurilor europene. Până în septembrie, s-a asigurat peste 90% din alocările legate de Planul Național de Redresare și Reziliență, reușită obținută prin măsuri legislative specifice. Consolidarea fiscală programată pentru 2026 pare pe curs, iar pentru 2027–2028, S&P estimează că reducerea dezechilibrelor va fi susținută de procedura europeană de deficit excesiv. Totuși, rămâne de revizuit bugetul 2026 și de stabilită o formulă clară pentru indexarea cheltuielilor sociale în 2027, elemente esențiale pentru cooperarea politică.
Riscurile sunt concrete: un necesar semnificativ de finanțare externă și o pondere ridicată a datoriei guvernamentale deținute de nerezidenți.
Deteriorarea structurală a bilanțurilor fiscale și externe, accentuată post-pandemie, ne-a expus mai mult la fluctuațiile piețelor. Orice întârziere în deciziile bugetare sau politice va intensifica presiunea asupra capacității statului de a se finanța.
De ce e periculos?
Situația e confirmată și de celelalte două agenții. Moody’s a păstrat în august calificativul Baa3, echivalentul ultimei trepte din categoria investment grade în sistemul propriu, iar Fitch a menținut ratingul la BBB-. La Fitch, decizia a venit cu mențiuni privind evoluția evaluării și o contestație formulată de autoritățile de la București. O coborâre în „junk” ar însemna pierderea statutului de emitent atractiv și o creștere a costurilor de împrumut.
Istoria ne dă lecții. România a părăsit zona sub investment grade după criza din 2008, cu un rating de BB+.
Revenirea la nivelul actual s-a realizat între 2011 și 2014, prin eforturi intense de consolidare fiscală. Păstrarea actualului nivel BBB-/A-3 nu anulează pericolele.
Stabilitatea pe termen mediu depinde de execuția riguroasă a planurilor de reducere a deficitului, de constituirea unui guvern cu mandat deplin și de abilitatea instituțiilor de a menține accesul la surse de finanțare în condiții sustenabile.