Cum au crescut construcțiile cu 12,3%?
În anul 2027, economia românească ar putea înregistra o creștere de 2–2,5 %, însă acest avans depinde în mare măsură de relansarea industriei, de reducerea costurilor energiei și de menținerea investițiilor. Conform unui studiu realizat de Frames, sectorul construcțiilor a susținut aproape totalitatea creșterii economice din ultimii doi ani, în timp ce industria, comerțul și consumul intern au înregistrat scăderi.
România continuă să fie în recesiune tehnică; PIB-ul nu a evoluat semnificativ în 2025, rămânând într-o perioadă de creștere slabă. — 2025: Creșterea slabă a PIB-ului
Datele INS arată că PIB-ul României a crescut cu 0,8 % în 2025, fiind cel mai slab ritm din anul 2020 până în prezent. Construcțiile au adus 0,7 puncte procentuale la această creștere, după un avans de 6,9 % în activitate. IT&C și agricultura au avut contribuții pozitive, însă industria, care reprezintă 16,7 % din PIB, a rămas stagnantă.
Comerțul, transporturile și sectorul Horeca au scăzut cu 0,4 %, iar serviciile profesionale și administrative au înregistrat un declin de 4,1 %. Investițiile au reprezentat motorul principal al economiei, în timp ce consumul gospodăriilor a crescut doar cu 0,5 %. Exporturile nu au ținut pasul cu importurile, iar comerțul exterior a redus creșterea PIB-ului cu 0,4 puncte procentuale. „Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă”, subliniază Adrian Negrescu, managerul Frames. — 2026: Industria continuă să fie punctul slab
În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7 %, iar cea prelucrătoare a căzut cu 4,8 %.
Valoarea adăugată reală a industriei a ajuns în trimestrul al doilea la aproximativ 74 % din nivelul din 2019, indicând o pierdere semnificativă de valoare economică.
În contrast, construcțiile au crescut cu 12,3 % în primul semestru, iar activitatea sectorului se află la aproximativ 60 % peste nivelul din 2019. Serviciile private au stagnat, iar comerțul, transporturile și sectorul Horeca au scăzut cu 3,9 % în prima jumătate a anului, pe fondul majorării TVA și reducerii puterii de cumpărare.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea și a scăzut cu 0,7 % în primul semestru. Investițiile, în creștere cu 10,9 % și susținute în mare parte din fonduri europene, au compensat parțial declinul. Consumul populației a scăzut cu 2,5 %. — 2027: Ce poate aduce revenirea
Prognozele indică o creștere economică între 1,7 % și 2,5 % în 2027, după o perioadă de stagnare sau contracție ușoară estimată pentru 2026. Frames identifică patru factori care ar putea susține revenirea:
Investițiile europene – După încheierea PNRR, la 31 august 2026, România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro. Fondurile de coeziune vor prelua o parte importantă din rolul de finanțare, însă investițiile ar putea avansa mai lent decât în 2026.
Ce poate face SAFE pentru industrie?
Programul de apărare SAFE – România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Contractele pot relansa industria dacă vor include producție în țară și furnizori români, nu doar importuri de echipamente.
Gazele din Marea Neagră – Prima extracție din proiectul Neptun Deep este programată pentru 2027. Creșterea producției interne ar putea îmbunătăți competitivitatea industriei, afectată de costurile ridicate cu energia.
Revenirea consumului – Reducerea inflației ar putea permite creșterea salariilor reale și scăderea dobânzilor, stimulând consumul, comerțul și serviciile.
„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală”, afirmă Adrian Negrescu. — Riscurile care ar putea bloca revenirea
- Instabilitatea politică – Presiunile asupra cursului valutar și ratingului de țară. - Continuarea măsurilor de consolidare fiscală – Ar putea reduce investițiile. - Economie europeană slabă – Ar putea afecta cererea exportă. - Pierderea fondurilor din PNRR – Dacă nu se îndeplinesc jaloanele asumate.
Un studiu Frames realizat pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 de milioane de euro arată că 44 % dintre manageri consideră instabilitatea fiscală și legislativă principala îngrijorare, iar 40 % indică majorarea taxelor. Totuși, jumătate estimează o creștere a afacerilor în 2027, iar 36 % intenționează să investească în echipamente și capacități de producție. — ### Poate România să revină la o creștere economică solidă?
Potrivit Frames, un avans de 2–2,5 % în 2027 este realist, în timp ce o creștere de peste 3 % ar necesita condiții favorabile și măsuri concrete pentru relansarea producției. Analiștii consideră că România trebuie să reducă declinul industriei, să asigure predictibilitate fiscală, să atragă producția locală în programele de apărare și să valorifice gazele din Marea Neagră.
Altfel, economia va rămâne dependentă de construcții și de fonduri externe, într-un moment în care finanțarea europeană se va reduce treptat după 2029.
„Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic”, concluzionează Adrian Negrescu, care consideră că industria trebuie să devină o prioritate a strategiei economice a Guvernului.