Ce se întâmplă cu bugetul?
Costul asumării de datorie de către statul român a atins un nivel alarmant în primii trei trimestre ale anului 2026, bugetul fiind afectat semnificativ de plata dobânzilor. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, suma totală alocată pentru acest tip de cheltuieli a ajuns la 50,63 miliarde de lei, o cifră care reprezintă 2,5% din produsul intern brut național. Comparativ cu intervalul similar din 2025, factura s-a majorat cu 10,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 27%. Dacă distribuim această sumă pe cei 273 de zile cuprinse în perioada analizată, rezultă o medie zilnică de 185,5 milioane de lei, fonduri care nu mai stau la dispoziția guvernului pentru alte priorități strategice.
Impactul asupra cheltuielilor cu personalul
Adrian Negrescu, analist economic, subliniază importanța acestei dinamici negative, precizând că scumpirea datoriei publice a neutralizat cu peste două ori economiile realizate prin măsuri de austeritate în sectorul bugetar. Cheltuielile dedicate personalului din sistemul bugetar au totalizat 122,14 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 4,54 miliarde de lei față de anul precedent. Această reducere a fost determinată de diminuarea unor sporuri specifice anumitor categorii de angajați și de implementarea unor restricții stricte asupra cheltuielilor salariale. Totuși, impactul pozitiv al acestor măsuri a fost eclipsat de explozia costurilor legate de dobânzi, care au crescut cu 10,69 miliarde de lei. Astfel, creșterea din zona datoriei a fost de 2,35 ori mai mare decât economiile făcute la capitolul personal.
Ce spune Negrescu?
„O creștere de 10,69 miliarde de lei, echivalentă cu aproape 27% într-un an, depășește întreaga economie obținută la cheltuielile de personal, care au scăzut cu 4,54 miliarde de lei. Practic, efortul de austeritate aplicat în administrație a fost absorbit de două ori de costul suportat pentru datorie”, a afirmat Negrescu în interviul acordat publicației „Adevărul”. Această presiune financiară forțează o redistribuire a resurselor, limitând marja de manevră a statului. Expertul explică faptul că dobânzile constituie o cheltuială rigidă, care nu poate fi amânată sau renegociată la momentul rectificării bugetare. În consecință, atunci când costul datoriei crește, guvernanții sunt obligați să compenseze diferențele prin tăieri în zonele mai flexibile, cum ar fi investițiile, dotarea unităților sanitare și școlare, lucrările de reparații sau lansarea de programe noi.
Perspectivarea comparativă relevă că 50,63 miliarde de lei cheltuiți pentru dobânzi echivalează cu aproximativ 41,5% din totalul cheltuielilor de personal din aceeași perioadă. Mai mult, doar diferența pozitivă a facturii la dobânzi față de anul trecut, de 10,69 miliarde de lei, este superioară totalului cheltuielilor cu subvenții, care s-au ridicat la 9,53 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. În contextul investițiilor publice, situate la 107,77 miliarde de lei în intervalul ianuarie‑septembrie 2026, cu o creștere de 25,17 miliarde de lei față de cele 82,62 miliarde de lei din 2025, ponderea dobânzilor este semnificativă. Aproximativ 47% din investițiile publice sunt acoperite de suma plătită pentru dobânzi.
Comparativ cu alte cheltuieli
Datele ministeriale indică faptul că o proporție majoritară, de 70,68%, din plățile pentru investiții este legată de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile pentru cadrul 2021‑2027, de asistența financiară prin PNRR și de componenta de împrumut a celui mai recent plan de redresare.
Deficitul și viitorul bugetului
Situația globală a bugetului general consolidat arată o ameliorare a deficitului, care s-a redus la 3,82% din PIB, adică 78,52 miliarde de lei, față de 5,35% din PIB (102,47 miliarde de lei) în aceeași perioadă a anului 2025. Aceasta înseamnă o scădere de 1,53 puncte procentuale. Veniturile totale au înregistrat o creștere de 11,8%, atingând 522,07 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 600,59 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult în termeni nominali comparativ cu 2025. Totuși, analistul avertizează că, dacă deficitul nu va fi redus într-un mod credibil, există riscul ca, în următorii ani, costul dobânzilor să depășească bugetele alocate educației sau sănătății.
Ce trebuie făcut?
Importanța controlului asupra costurilor datoriei rezidă în capacitatea statului de a-și gestiona necesarul de finanțare. Condițiile în care România accesează creditele internaționale vor determina nivelul costurilor viitoare suportate din buget. Adrian Negrescu susține că prioritatea trebuie să fie reducerea deficitului fără a sacrifica ritmul investițiilor. „Soluția nu constă în oprirea împrumuturilor, ci în reducerea deficitului prin menținerea investițiilor și câștigarea încrederii piețelor prin o politică fiscală predictibilă. O Românie percepută ca fiind credibilă va avea acces la creditare la rate mai mici. Fiecare punct procentual economisit la dobândă se traduce în miliarde de lei care pot fi direcționate către sănătate, educație și infrastructură”, a concluzionat analistul.