Stagflația și șocul fiscal!
Numărul firmelor românești care au intrat în incapacitate de plată a atins un nivel fără precedent în ultimele opt ani, conform datelor agregate pentru prima jumătate a anului 2026. Această statistică, relevată recent de studiul Coface România și preluat de agenția de știri news. ro, indică o deteriorare semnificativă a climatului de afaceri din țara noastră.
În perioada ianuarie-iunie 2026, au fost inițiate 3.855 de dosare noi de insolvență, reprezentând o escaladare de 12,36% comparativ cu intervalul echivalent din 2025.
Contextul macroeconomic care stă la baza acestei dinamici negative este marcat de o perioadă de stagflație, fenomen care combină stagnarea activității economice cu presiunea inflaționistă.
Indicatorii cheie au reflectat această tensiune: Produsul Intern Brut a suferit o retragere de 0,8% pe baza seriei brute și de 1,6% pe seria ajustată pentru sezon, în prima parte a anului curent.
Această contracție a fost alimentată de o scădere abruptă a cheltuielilor de consum, alături de o politică de consolidare fiscală aplicată cu fermitate de către autorități.
Cine suferă cel mai mult?
Alina Popa, managerul general al diviziunii Coface România, a subliniat impactul acestor factori asupra disciplinii la plată, previzând menținerea trendului ascendent al insolvențelor pe termen mediu. Totuși, ea a identificat un aspect constructiv în comportamentul operatorilor economici: o creștere a numărului de companii care recurg la măsuri de restructurare preventivă, înainte ca problemele financiare să devină ireversibile.
Această schimbare de paradigmă este confirmată statistic prin deschiderea a 98 de proceduri de concordat preventiv în primul semestru 2026, față de doar 64 înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, semnalând o mai mare disponibilitate a antreprenorilor de a negocia soluții înainte de a intra în impas total.
Din punct de vedere sectorial, topul domeniilor cu cele mai multe falimente este dominat de comerțul cu amănuntul și cu ridicata, care a înregistrat 860 de cazuri, o ușoară reducere de 1% față de anul anterior. Pe locul doi se situează sectorul construcțiilor, cu 852 de insolvențe, urmat de transportul și depozitarea, cu 478 de dosare. Cel mai îngrijorător salt cantitativ s-a produs în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului, unde numărul procedurilor a explodat cu 78%. Creșteri notabile au fost înregistrate și în activitățile profesionale, științifice și tehnice (+21%), precum și în construcții (+17%).
Analizatorii de la Coface atrag atenția faptul că primele șapte categorii din acest clasament absorb 85% din totalul insolvențelor, fenomen explicabil prin gradul ridicat de concentrare a entităților juridice active în aceste ramuri specifice.
Ce disparități regionale apar?
Situația industrială completează tabloul negativ, producția industrială înregistrând o scădere de 3,3% în prima jumătate a anului. Ponderea industriei în economia națională a coborât la 15% din PIB, în jos față de 23,8% înregistrat în 2015, declinul fiind atribuit în principal sectorului prelucrător.
Pe plan regional, vulnerabilitatea este mai pronunțată în zonele unde venitul pe cap de locuitor este sub media națională.
Regiunea Nord-Est a suferit o creștere de aproape 40% a insolvențelor, influențată de prezența unui număr mare de firme mici din sectoare sensibile precum hoteluri, restaurante, cafenele (HORECA), comerț și construcții.
Similar, în Sud-Vest, avansul a depășit 22%, într-un context în care numărul firmelor nou înființate a crescut doar cu 1,6%, mult sub media țării de 7,9%.
În paralel cu aceste date, știrile recente din mediul economic menționează că Societatea Tehnică București (STB) urmează să intre în procedura de insolvență, având datorii estimate la peste 1,7 miliarde de lei. Alte evenimente recente includ consultările dintre Simion și Nicușor Dan, descrise ca o situație complexă, menținerea de către Guvern a accizei reduse cu 25% la motorină până la sfârșitul lunii, incidente la protestul fermierilor din Piața Victoriei, eforturile statului de a convinge cetățenii să își petreacă concediul în țară și lipsa sutelor de medicamente din farmacii, schimbări pregătite de Ministerul Sănătății, precum și continuarea scumpierii carburanților.