Există active fixe corporale în curs de execuție?
Curtea de Conturi a României a emis recent un raport de audit financiar extrem de sever, care pune în lumina reflectoarelor gestionarea bugetară a Municipiului Ploiești. Documentul, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, analizează situațiile financiare consolidate ale Unității Administrativ-Teritoriale Municipiu (U. A. T.
M.) Ploiești la data de 31 decembrie 2025 și relevă o serie de nereguli majore în administrarea resurselor locale.
Aceste constatări vin să confirme suspiciunile exprimate anterior de presa specializată, susținând că primarul Mihai Polițeanu, un personaj politic promovat de Monica Macovei, a transformat instituția municipală într-o structură personală, utilizând fondurile publicului conform preferințelor proprii.
Printre cele mai grave deficiențe identificate se numără tratarea incorectă a activelor necurente. Auditorii au observat că, până la finalul anului 2025, administrația locală deținea în proprietate o suprafață totală de 8.243.132,21 metri pătrați de terenuri și spații publice, care nu fuseseră evaluate contabilmente și nu fusese înregistrate în patrimoniul public sau privat.
Această omisiune a dus la o subevaluare a activelor necurente și a capitalurilor proprii cu suma de 782.940.717,78 lei, echivalentul a aproximativ 160 de milioane de euro.
Din această sumă globală, 525.360.435 lei corespund valorii stabilite de comisia de evaluare pentru o suprafață de 5.416.389,11 mp, în timp ce 201.770.096 lei reprezintă estimările făcute direct de entitate pentru încă 2.826.743,10 mp.
Printre bunurile afectate se numără terenurile asociate imobilelor precum „Hipodromul Ploiești”, „Sala Sporturilor Olimpia”, incinta 1 a Parcului „Constantin Stere”, precum și diverse suprafețe destinate parcare și zone verzi publice.
O altă problemă semnificativă vizează existența unor active fixe corporale în curs de execuție, menținute nejustificat în contabilitate la aceeași dată de referință. Suma totală reținută în contul 231 se ridică la 45.375.940 lei, adică aproximativ 9 milioane de euro. Această cifră include 29.330.521,88 lei pentru investiții finalizate și predate unităților spitalicești sau operatorului de transport local prin hotărâri ale consiliului local, dar care nu au fost înregistrate pe cheltuieli.
Au fost descoperite practici suspecte la facturarea serviciilor?
Mai mult, 1.644.672,48 lei se referă la obiective terminate, având procese-verbale de recepție, dar lipsite din evidențele contabile.
Restul sumei, 14.400.745,47 lei, acoperă investiții finalizate între 2024 și 2025, care fie nu au fost recepționate, fie au avut recepția amânată sau respinsă, fără ca procesul de verificare a remedierilor să fi fost reluat ulterior.
Raportul Curții de Conturi atrage atenția și asupra unor plăți efectuate către Administrația Fondului pentru Mediu, considerate ilegale. Primăria a achitat circa 260.000 de euro pentru servicii de salubrizare, în contextul nerespectării obligațiilor legale privind reducerea volumului de deșeuri eliminate.
De asemenea, instituția a suportat dobânzi de peste 120.000 de euro pentru împrumuturi asociate proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri care nu au fost utilizate integral.
Auditul a scos la iveală și practici suspecte legate de facturarea serviciilor. Au fost identificate facturi emise „off-line” și contracte pentru servicii de pază care s-au dovedit a fi fictive. Aceste aspecte completează tabloul unei administrații locale care, potrivit unor analize anterioare, a cheltuit sume considerabile pe dotări nejustificate, cum ar fi toalete publice cu un cost de 52.000 de euro fiecare, sau pe evenimente culturale și distractive, bugetul alocat acestora depășind 300.000 de euro.
Situația a fost amplificată de faptul că primarul Mihai Polițeanu este văzut ca un edil „inventat” și format politic de Monica Macovei, ceea ce a alimentat critici privind modul în care a fost selectat și cum administrează orașul. Raportul Curții de Conturi, care conține o opinie cu rezerve, a determinat ca instituția să intre în vizorul altor organe ale statului.
Deși unele dezvăluiri, precum vopsirea statuii „Domnul Goe” din Gara de Sud în culori LGBT sub supravegherea Poliției de Transporturi, au generat polemici locale, impactul financiar al neregulilor este cu atât mai grav.