Reducerea ritmului inflației înseamnă scăderea prețurilor?
Inflația din România rămâne la niveluri record în contextul european, generând o presiune constantă asupra bugetelor familiale și provocând îngrijorare legată de viitorul economic al țării. Deși veniturile au cunoscut o creștere în termeni nominali, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii se află sub o presiune semnificativă, iar incertitudinile politice aduc alte riscuri pentru stabilitatea economică.
Într-o analiză destinată portalului Digi24. ro, economistul Costin Ciora a detaliat cauzele pentru care România se confruntă cu scumpiri superioare față de alte state ale blocului european, a explicat modul în care costurile energiei se transmit în prețurile din comerț și a oferit sugestii pentru protejarea resurselor financiare ale cetățenilor.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ritmul anual al creșterii prețurilor a urcat la 6,61% în luna a nouă a anului 2026, față de 6,17% în luna precedentă. Cele mai mari salturi de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde costurile au avansat cu 11,12% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Produsele nealimentare au înregistrat o creștere de 7,06%, în timp ce alimentele au urcat cu 3%. Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, România a păstrat poziția de lider în privința inflației în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
Indicatorul anual, calculat conform metodologiei armonizate la nivel european, a atins 6,5%, în timp ce media la scară europeană s-a oprit la 3,8%. În urma României s-au plasat Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%.
Diferențele dintre cifrele raportate de instituțiile naționale și cele ale Eurostatului se explică prin utilizarea unor metodologii distincte: INS se bazează pe indicele național al prețurilor de consum, în timp ce Eurostat aplică un indice armonizat, conceput să permită comparația directă a inflației între țările membre.
Pentru cetățeni, consecințele sunt tangible: numeroasele produse achiziționate în mod obișnuit costă considerabil mai mult decât acum un an, iar încetinirea ritmului inflaționist nu echivalează cu o scădere a prețurilor absolute. Pentru a înțelege corect dinamica costurilor, este esențială distincția dintre inflația globală și scumpirea unui singur articol. Inflația nu măsoară creșterea prețului unui singur produs, ci reflectă variația medie a costurilor pentru un coș reprezentativ de bunuri și servicii. Inflația este, în esență, această creștere generalizată a prețurilor.
Practic, ea indică cu cât s-a modificat prețul unui coș de cumpărături între două perioade. De aici provine și detalierea pe tipuri de inflație, inclusiv cea anuală. Luând ca exemplu cartofii: dacă anul trecut prețul era de trei lei și acum este de patru lei, înseamnă că prețul aceluiași produs a crescut.
Mai departe, INS selectează un coș de produse alimentare, nealimentare și servicii și construiește acest indicator, care ne arată, în medie, cu cât au urcat prețurile, a precizat Costin Ciora în interviul pentru Digi24. ro. Astfel, dacă un kilogram de cartofi costa trei lei anul anterior, iar acum este vândut cu patru lei, produsul a devenit cu aproximativ 33% mai scump.
Totuși, inflația generală nu va fi de 33%, deoarece în calculul mediei intră alte multe bunuri și servicii, ale căror evoluții de prețuri pot fi diferite.
O distincție crucială este cea dintre reducerea ritmului inflației și scăderea efectivă a prețurilor. Ilustrativ, dacă un coș de cumpărături costa 100 de lei și se scumpește cu 10%, costul său ajunge la 110 lei. Dacă în anul următor inflația se reduce la 5%, coșul va costa 115,50 lei. Cu alte cuvinte, prețurile continuă să urce, dar într-un ritm mai lent. Acest mecanism explică de ce românii pot continua să resimtă scumpirile chiar și când rata inflației se micșorează. Majorările din perioadele anterioare nu se anulează, ci rămân incorporate în costurile actuale.
În România, ritmul inflației a coborât de la valorile de peste 10% înregistrate în prima jumătate a anului, înainte de a se întoarce pe o traiectorie ascendentă în luna a nouă.
Această evoluție este influențată atât de politicile economice interne, cât și de evenimentele globale, care mențin presiunea asupra sectorului energetic, al combustibililor și al transportului.
Printre motivele pentru care România înregistrează cea mai mare inflație în Uniunea Europeană se numără suprapunerea mai multor șocuri asupra prețurilor, declanșate încă din vara anului anterior. Primul a fost liberalizarea pieței energiei electrice, în luna a șaptea a anului 2025, care a generat creșteri semnificative ale facturilor. Ulterior, în luna a opta, au intrat în vigoare creșterile de TVA și ale accizelor, aprobate în cadrul eforturilor de reducerea a datoriilor publice. Proiecțiile acestea oglindesc realitatea pe care o trăim cu toți.
Observăm produse pe care le achiziționăm în mod obișnuit și pentru care este evident că trebuie să plătim mai mult decât în trecut.
Am avut această scădere de la vârful inflației de peste 10%, aproape 11% în luna a cincea, scădere pe care am constatat-o în luna a șaptea și a opta, iar acum, în luna a nouă, observăm o ușoară revenire a inflației, de la 6,2% la 6,6%, a explicat Costin Ciora.
În spatele acestor dinamici se ascunde și modul în care se calculează inflația anuală. Costurile dintr-o lună sunt comparate cu cele din aceeași lună a anului precedent.
Creșterea TVA scumpesc direct produsele și serviciile!
Prin urmare, în vara anului 2026, comparația s-a făcut cu perioada din anul anterior în care prețurile au crescut deja considerabil.
Acest efect statistic, cunoscut ca efect de bază, a contribuit la scăderea ratei anuale a inflației, fără ca bunurile și serviciile să revină la nivelurile anterioare majorărilor.
Anul trecut inflația a crescut în luna a șaptea pe fondul liberalizării prețurilor la energie, când aceste costuri au urcat, în medie, cu 61%.
Mai mult, în luna a opta, pe fondul datoriilor publice foarte mari și al măsurilor luate, de la creșterea TVA la diverse alte taxe și accize, am avut o nouă creștere a inflației, la peste 9%.
Iar lucrul acesta, statistic, dacă ne gândim că inflația se calculează pe bază anuală, înseamnă că timp de 12 luni am rămas cu acest vârf inflaționist în comparație, a detaliat economistul.
Creșterea TVA poate influența direct costurile finale ale produselor și serviciilor, deoarece această impozită este inclusă în suma plătită de cumpărător. Creșterea accizelor la combustibili are, în schimb, atât un impact direct asupra șoferilor, cât și unul indirect, prin costurile mai mari de transport suportate de firme.
Această combinație de măsuri explică o parte a diferenței dintre România și celelalte state membre, unde presiunile inflaționiste există, dar nu s-au suprapus în aceeași manieră cu liberalizarea energiei și majorările de taxe.
În general, în toate țările Uniunii Europene există presiuni inflaționiste.
Însă ele nu au avut acele două șocuri care au crescut inflația în România anul trecut: liberalizarea prețurilor la energie și, ulterior, creșterea TVA și a accizelor.
Pentru că astăzi vorbim practic despre o dublare a ratei inflației.
În luna a șasea anul trecut era de 5 și ceva la sută, iar ulterior am ajuns la aproape 10%, a subliniat Ciora.
La aceste factori interni se adaugă scumpirile provocate de evoluțiile internaționale. România importă numeroase produse și materii prime, iar majorările de costuri din țările de origine se pot transmite către cumpărătorii români. Conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, problemele de aprovizionare cu petrol și seceta au contribuit la intensificarea presiunilor asupra prețurilor energiei și combustibililor. Avem, pe de o parte, inflația internă, despre care am discutat anterior.
Pe de altă parte, în primăvară, am avut acest șoc energetic în zona combustibililor, în special prin războiul din Iran, care a dus la creșterea prețurilor la motorină, de exemplu, cu peste 37-38% într-un an, iar la benzină cu peste 25%.
Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că prețurile pe care noi le vedem la raft și creșterea lor au mai multe cauze, a arătat economistul.
În cazul produselor aduse din străinătate, presiunea poate fi dublă: costurile cresc în țara de origine, iar ulterior li se adaugă cheltuielile și taxele aplicabile în România. Achiziționăm foarte multe produse din exterior și atunci toate aceste bunuri vin cu un impact inflaționist din țara de origine, la care se adaugă creșterile date de ceea ce eu numesc inflația internă, prin măsuri care, pe de o parte, încearcă să echilibreze datoriile publice, iar pe de altă parte contribuie la creșterea inflației, a explicat Ciora, pentru Digi24. ro.