Presiunea pe bugetul național crește alarmant!
Economia românească se confruntă cu o lipsă de transparență alarmantă în gestiunea companiilor de stat.
Conform estimărilor economistului Adrian Negrescu, aceste entități au acumulat datorii fiscale față de ANAF de peste 9,4 miliarde de lei — aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Această sumă reprezintă o mare parte din totalul de peste 18,7 miliarde de lei format din pierderi și subvenții acordate în 2025.
Pe platformele sociale, administrația publică este acuzată de ipocrizie. În sectorul privat, autoritățile cer ferm plata obligațiilor fiscale, dar la companiile de stat aceeași exigență lipsește.
Ele rămân în mod repetat în stânga de neplată, fără consecințe reale.
Printre cele mai afectate sunt CFR SA, administratorul rețelei de cale ferată, cu datorii fiscale de peste 675 de milioane de lei. Filiala CFR Marfă urmează cu aproximativ 433 de milioane de lei în restanțe.
Complexul Energetic Hunedoara are obligații neîncorporate de 312 de milioane de lei, iar Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare trebuie să platească statului peste 136 de milioane de lei.
Datele au fost preluate din platformele digitale de monitorizare a întreprinderilor publice. Conform DeFapt. ro, România administrează 1.904 companii de stat: 146 sub supravegherea instituțiilor centrale și peste 1.700 coordonate de autoritățile locale. Dar doar 1.356 sunt incluse într-un sistem formal de evaluare — 548 rămân fără supraveghere adecvată.
890 pe profit, 419 pe pierdere?
Mai grav, pentru 595 dintre aceste întreprinderi, datele contabile pentru 2025 nu au fost publicate. Fără transparență, evaluarea reală a situației devine imposibilă. Peste un terț din companiile de stat nu pot fi analizate corect — și aici apare o criză de încredere și de responsabilitate instituțională.
Printre cele care au transmis date financiare, 890 au încheiat anul pe profit, iar 419 au înregistrat pierderi. Dar 80 dintre cele pierdătoare au generat pierderi care depășesc jumătate din veniturile totale.
Totalul pierderilor în 2025 a atins 4,4 miliarde de lei — aproape dublu față de anul anterior.
Această evoluție agravează presiunea pe bugetul național, mai ales în contextul unui deficit public sub tensiune. În același timp, contribuabilii continuă să suporte una dintre cele mai ridicate încărcături fiscale din UE — ceea ce alimentă tensiunile sociale și economice.
Subvențiile acordate companiilor de stat nu ajută: în 2025 au totalizat 14,3 miliarde de lei, o scădere ușoară față de 15,4 miliarde de lei în 2024. Dar combinația dintre lipsa de rentabilitate, datoriile fiscale nevăzute și subvențiile continue creează o gaură bugetară de peste 18,7 miliarde de lei.
Adrian Negrescu avertizează: această stare nu poate fi ignorată. Reforma sistemului de întreprinderi publice este esențială pentru reducerea deficitului și îmbunătățirea climatului de afaceri.
Fără o guvernanță corespunzătoare și o administrare eficientă, aceste companii rămân un povățelnit în fața succesului economic al țării.
„Este clar că acest lucru depășește problemele operaționale de management. Este vorba despre o criză sistemică de guvernanță”, a concluzionat Negrescu.
Fără măsuri concrete, România riscă să piardă resurse esențiale și să slăbească încrederea în instituțiile publice.