85 km de autostradă nouă în 2026–2027!
Infrastructura din jurul Oradiei se reinventează: căi ferate electrice, drumuri rapide și visul autostrăzii spre Deva
Municipiul Oradea traversează o transformare majoră a infrastructurii sale de transport, cu impact direct asupra dinamicii economice a zonei metropolitane.
În primele luni ale anului 2026, autoritățile locale au prezentat un bilanț detaliat al investițiilor, evidențiind o mobilizare fără precedent a fondurilor publice și private pentru modernizarea rețelei rutiere și feroviare.
Primarul Florin Birta a subliniat în 2025 că volumul investițiilor private în oraș a depășit marca de un miliard de euro, în timp ce proiectele finanțate prin fonduri europene au atins suma de 1,6 miliarde de euro în perioada 2008–2025.
Aceste date subliniază rolul strategic al Oradiei ca nod logistic și industrial în nord-vestul țării.
În 2025, primăria a încasat peste 617 milioane de lei în fonduri nerambursabile, echivalentul a aproximativ 121 milioane de euro, din care 315 milioane de lei proveneau direct din bugetul european. Pentru anul 2026, s-a conturat un program de investiții cu o valoare estimată la 1,4 miliarde de lei, vizând continuarea lucrărilor la marile proiecte de infrastructură.
Această mobilizare financiară susține extinderea rețelei de drumuri rapide și modernizarea căilor ferate, factori care creșterea atractivitatea economică a zonei metropolitane, care numără aproximativ 250.000 de locuitori.
Centrul istoric al Oradiei, cu arhitectura sa în stil Art Nouveau și Secession, este adesea comparat cu cel al Vienei, iar eforturile de regenerare urbană au consolidat imaginea orașului ca destinație turistică și culturală. Apropierea de punctul de trecere a frontierei la Borș și dezvoltarea parcurilor industriale au transformat municipiul într-un hub logistic important, beneficiind de proximitatea cu Ungaria.
Autostrada Transilvania (A3): conexiunea rapidă cu Transilvania
Lucrările la Autostrada Transilvania, proiect inițiat în 2004, continuă să avanseze spre finalizarea completă a traseului de 167 kilometri, care leagă Gilău (în apropierea Cluj-Napoca) de Borș (la frontiera cu Ungaria). Până la sfârșitul lunii octombrie 2026, au fost deschise circulației aproximativ 41 de kilometri, împărțiți în patru sectoare distincte. Cel mai recent tronson, Zimbor–Poarta Sălajului, cu o lungime de 12,24 kilometri, a fost inaugurat în august 2026.
În perioada 2026–2027 se așteaptă deschiderea a încă aproximativ 85 de kilometri de autostradă.
Sectorul rămas, Poarta Sălajului–Nușfalău, cu o lungime de aproape 41 de kilometri și care include tunelul Meseș, este programat să fie finalizat abia în 2031.
Această finalizare va asigura o legătură directă și rapidă între Oradea și Cluj-Napoca, scurtând semnificativ timpii de tranzit și facilitând schimburile comerciale între cele două centre economice.
Drumul Expres Oradea–Arad: noua arteră de sud
Un alt proiect major este Drumul Expres Arad–Oradea, cu o lungime totală de aproximativ 120 de kilometri, care va conecta cele două municipii și va oferi o alternativă rapidă către autostrăzile A1 și A3. Contractele pentru cele trei loturi au fost semnate în 2025 și ianuarie 2026, cu o valoare totală de aproximativ 7,93 miliarde de lei (fără TVA).
Deși demararea lucrărilor a fost amânată din motive bugetare, în mai 2026 s-au început activitățile de organizare a șantierului pe lotul Chișineu-Criș–Arad, lung de 47 de kilometri.
În octombrie 2026, antreprenorul responsabil pentru lotul Salonta–Chișineu-Criș (aproximativ 40 de kilometri) a anunțat începutul lucrărilor pregătitoare, inclusiv cercetări arheologice și delimitarea traseului. Pentru primul lot, Oradea–Salonta (34 de kilometri), execuția este programată să înceapă în martie 2027.
Contractul european pentru tram-trenul Oradea a fost semnat!
Toate cele trei contracte prevăd o durată de execuție de 24 de luni, iar deschiderea completă a drumului expres este estimată pentru perioada 2028–2029.
Rețeaua feroviară: electrificare și modernizare
În paralel cu proiectele rutiere, investiții semnificative sunt în curs în infrastructura feroviară a regiunii.
Calea ferată Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, cu o lungime de aproximativ 166 de kilometri, este în proces de modernizare și electrificare, pentru a permite circulația trenurilor de călători la viteze de până la 160 km/h.
La începutul lunii septembrie 2026, progresul fizic al lucrărilor pe cele patru loturi se situa între 40% și 77%, cu o finalizare estimată a întregului proiect în 2028.
În aprilie 2026 a fost semnat contractul de finanțare europeană pentru rețeaua metropolitană Tram-tren Oradea, o investiție de aproximativ 280 de milioane de euro. Acest proiect prevede reabilitarea și electrificarea a 24,2 kilometri de căi ferate, cu destinații spre Băile Felix și Toboliu–Cheresig, integrând căile ferate în rețeaua de tramvaie a orașului.
Alte două proiecte, vizând electrificarea liniilor Oradea–Arad și Oradea–Carei–Satu Mare, se află în faza de studii de fezabilitate, cu licitație lansată în octombrie 2026.
Proiectul civic: Autostrada Oradea–Deva
Pe lângă proiectele oficiale, o inițiativă civică a câștigat popularitate în ultimele luni, propunând construirea unei autostrăzi care să lege Oradea de Deva, traversând Munții Apuseni. Această rută ar reduce semnificativ distanța față de traseurile ocolitoare actuale.
Susținătorii proiectului, prin pagina lor de Facebook, evidențiază potențialul economic al regiunii Apusenilor, menționând parcurile industriale din Oradea, cele de specializare inteligentă din Beiuș și Ștei, precum și resursele minerale și geotermale (nichel, cobalt, magneziu) care ar putea fi valorificate.
În prezent, cea mai scurtă legătură rutieră dintre cele două orașe este asigurată de Drumul Național 76 (E79), o șosea de aproximativ 180 de kilometri, modernizată acum un deceniu. Rutele alternative prin Arad (pe DN 7 și DN 79) au o lungime de aproximativ 260 de kilometri, iar varianta pe A1 prin Timișoara și Arad ajunge la 300 de kilometri.
Traseul prin Alba Iulia, Turda și Cluj-Napoca, folosind A1, A10 și A3, este cel mai lung, cu 330 de kilometri. Autostrada propusă ar scurta cu peste 100 de kilometri distanța față de aceste rute ocolitoare.
Ideea unei legături directe între Deva și Oradea datează de peste un secol.
La începutul secolului XX, se plănui o magistrală feroviară care să traverseze Carpații Meridionali și Munții Apuseni, legând sudul României de Crișana. Proiectul nu a fost finalizat niciodată.
Ruta inițială, propusă după Primul Război Mondial, urma să aibă peste 450 de kilometri și să treacă prin Craiova, Târgu Jiu, Petroșani, Deva, Brad, Vașcău, Beiuș, Holod și Oradea.
Cele mai vechi porțiuni ale acestui traseu sunt calea ferată Simeria–Deva (circa 10 km, construită în 1868) și „calea ferată a cărbunelui” Simeria–Petroșani (circa 80 km, finalizată în 1870). În Vechiul Regat, la sfârșitul secolului XIX, s-a construit calea ferată Craiova–Târgu Jiu (circa 110 km), iar până în 1916 s-a finalizat tronsonul Târgu Jiu–Bumbești (aproximativ 30 km).
Lucrările la calea ferată din Defileul Jiului, lungă de aproximativ 30 de kilometri, au fost o provocare tehnică majoră, reflectând ambiția de a crea o rețea feroviară națională coerentă.