Accesul la norma didactică completă, prioritatea absolută!
Universitatea trebuie să permită studenților dublă sau triplă specializare
Dezbaterea organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) împreună cu organizația World Vision, sub titlul De la investiție la impact.
Ce rezultate vrem de la investițiile în educație?, a adus în prim-plan necesitatea unei reforme majore în modul în care sistemul academic formează viitorii profesori.
Luciana Antoci, consilier guvernamental la cancelaria premierului, a susținut, în data de 5 octombrie 2026, că instituțiile de învățământ superior trebuie să revizuiască fundamental abordarea lor, permițând studenților să dobândească duble sau chiar triple specializări.
Această măsură ar fi esențială, mai ales pentru cadrele didactice care își doresc cariera în mediul rural, unde condițiile de angajare diferă semnificativ de cele din orașe.
Argumentul central al intervenției sale s-a axat pe facilitarea accesului la norma didactică completă. Luciana Antoci a explicat că, prin diversificarea competențelor academice, un viitor profesor ar putea acoperi mai ușor cele 20 de ore pe săptămână, devenind astfel o soluție mult mai flexibilă pentru unitățile de învățământ cu effectiv redus.
Un exemplu concret oferit de oficial a fost cel al unui specialist pregătit simultan în matematică, informatică și fizică; astfel de profiluri ar putea integra cu succes orele la o școală rurală, asigurându-și astfel titularizarea și stabilitatea profesională.
Contextul actual al educației din România impune această adaptare rapidă. Președintele Nicușor Dan a subliniat la începutul anului școlar importanța corectării disparităților dintre mediul urban și cel rural, declarând că acest aspect reprezintă prioritatea zero a sectorului educațional.
Luciana Antoci a completat această perspectivă, arătând că mediul academic trebuie să abandoneze formulele tradiționale de pregătire și să adopte o abordare multidimensională.
Scopul final este ca, în zonele rurale, profesorii să poată obține statutul de titulari și să-și asigure norma de 20 de ore fără dificultăți excesive, lucru care este tot mai greu de realizat în prezent.
În detaliile prezentate în cadrul dezbaterii, consilierul guvernamental a evidențiat o realitate îngrijorătoare: există un număr extrem de mare de școli, în special în satele din țară, care funcționează cu un număr mic de elevi. Consecința directă a acestei demografii este persistența predării în regim simultan, o metodă pedagogică considerată depășită și inadecvată pentru standardele secolului XXI.
O realitate îngrijorătoare evidențiată de consilierul guvernamental!
Luciana Antoci a subliniat că viitorii profesori ar trebui pregătiți pentru a oferi o continuitate a instruirii și pentru a implementa predare transcurriculară, cu o puternică componentă practică.
Astfel de abilități ar ajuta elevii să obțină performanțe superioare la testările internaționale PISA.
Totuși, provocarea majoră rămâne faptul că pregătirea actuală a cadrelor didactice se bazează pe structuri curriculare vechi, care nu Deși inițiativa pare logică, comentariile publicului din secțiunea de comentarii a articolului original relevă o anumită scepticism. Un cititor, identificat ca AIgpt, a menționat că, deși deține multiple specializări STEM, riscă să nu finalizeze norma de 20 de ore anul viitor, deoarece școlile rurale sunt prea mici pentru a susține volumul orar necesar.
Acesta a adăugat că, dacă există un singur rând de clase pe fiecare nivel, nu există suficient număr de ore pentru a încropi norma, iar lipsa compensării navetei de către primării agravează situația.
Altă utilizatoare, Valis, a exprimat o critică la adresa calității actuale a formării, sugerând că studenții nu învață bine nici măcar două specializări, iar adăugarea unei a treia îi transformă în „specialiști în nimic”.
Contextul legislativ și statistic oferă suport necesităților identificate. Legea 141/2025, intrată în vigoare anul trecut, a majorat norma didactică la 20 de ore pe săptămână, generând un val de profesori care preiau ore din afara specializării lor, fenomen amplificat în mediul rural.
Bogdan Suruciuc, Inspectorul General Școlar din județul Botoșani, a confirmat existența unor profesori care predau în cinci școli diferite doar pentru a-și completa programul orar.
El a justificat această practică prin logica conform căreia este preferabil un profesor calificat care predă o altă materie, comparativ cu unul necalificat care predă materia corectă.
Situația este similară și în județul Suceava, unde Ciprian Anton, Inspectorul General al Inspectoratului Școlar Județean, a anunțat că în acest an nu se va mai organiza examenul pentru profesorii necalificați. Orele rămase disponibile vor fi distribuite profesorilor deja calificați, o decizie luată după ce județul a înregistrat anul trecut unul dintre cele mai mari numere de norme ocupate de personal fără studiile corespunzătoare din întreaga țară.
Conform datelor furnizate de Edupedu. ro, aproximativ 4.800 de norme didactice au fost preluate anul trecut de personal care nu deținea calificările necesare, o situație documentată pe discipline.
Aceste statistici subliniază urgența unei reforme a curriculum-ului universitar, capabil să producă profesioniști versatili, capabili să satisfacă nevoile complexe ale sistemului educațional românesc, indiferent de mediu.