Cum ar fi fost posibilă o abordare mai echilibrată?
Fiscalizarea agresivă aplicată industriei tehnologice a surprins o componentă vitală a economiei naționale, sectorul care generează deja aproximativ 9,7% din produsul intern brut.
Senatorul PSD, Marius Humelnicu, a argumentat cu fermitate că renunțarea bruscă la regimurile fiscale preferențiale pentru domeniile IT, construcții și agricultură a creat o tensiune semnificativă în aceste sectoare, care sunt piloni fundamentali pentru prosperitatea României.
Politica legislativă adoptată a eliminat stimulentele fără a oferi o alternativă clară, ceea ce, potrivit parlamentarului, ar fi putut fi evitat prin o tranziție graduală de cinci ani sau prin substituirea acestora cu alte forme de suport structural.
În timpul unei discuții publice, moderatorul Val Valcu l-a întrebat pe senator despre percepția din teren, întrebând dacă efectul retrogradării facilităților pentru specialiștii din tehnologie este vizibil. Prognozele anterioare indicau o traiectorie de creștere exponențială, previzând ca până în anul 2030 acest sector să atingă un nivel de 9,4% din totalul creșterii economice, o cifră care reflecta potențialul neexplotat al industriei.
Retragerea stimulentelelor nu s-a limitat la tehnologie, ci a lovit și sectorul construcțiilor, care se afla într-o fază ascendentă, precum și agricultura, care beneficia de un program de facilități cu un orizont de doisprezece până la douăzeci și patru de luni.
Marius Humelnicu a pledat pentru o abordare mai echilibrată, sugerând că, în cazul domeniilor esențiale, precum asigurarea securității alimentare prin agricultură, infrastructura prin construcții și inovarea prin IT, statul ar fi trebuit să mențină avantajele fiscale. O variantă viabilă ar fi fost stabilirea unui termen-limită de cinci ani pentru integrarea veniturilor în salariul de bază sau transformarea facilităților în alte tipuri de sprijin.
Argumentul central al senatorului este că orice stat suportă economic sectoarele pe care le consideră prioritare strategice.
Un alt impact major al noilor reguli fiscale a fost migrarea sediilor sociale ale companiilor.
Antreprenorii caută acum rute alternative!
Senatorul a explicat că, pentru a se proteja de taxarea crescută, mulți antreprenori au ales să înființeze entități juridice nou-constituite în jurisdicții de la sud de Dunăre.
Deși banii generați de aceste firme în continuare intră în circuitul economic local, contribuind la bugetul de stat prin colectarea TVA, mecanismul de impozitare a suferit modificări.
În vechiul sistem, veniturile individuale ale specialiștilor din IT sau ale constructorilor erau scutite de impozitare până la un plafon de 10.000 de lei lunar. Această sumă era, în esență, reinvestită în economie prin achiziții de bunuri și servicii, generând taxe locale și contribuții de muncă.
Actualmente, cu eliminarea acestui scut fiscal, antreprenorii caută rute alternative pentru a menține competitivitatea.
Statisticile recente relevă o creștere a numărului de firme înregistrate în state vecine, o strategie folosită pentru a optimiza sarcina fiscală.
Discuția a evoluat spre compararea cu alte taxe, precum taxa auto, unde se aplică o logică similară de evaziune a impozitelor mari pe dividende și profit.
Marius Humelnicu consideră că nivelul actual al impozitului pe profit și dividende este printre cele mai ridicate din regiune, ceea ce îi determină pe investitori să caute porți de ieșire.
Soluția propusă de senator implică dialogul direct între autoritățile statului, mediul de afaceri și Banca Națională. Scopul este elaborarea unor scheme de ajutorare care să încurajeze reinvestirea profitului în economie. Conform ideilor prezentate, companiile care reinvestesc marjele operaționale ar putea beneficia de scutiri totale sau reduse de impozit, iar cele care creează noi locuri de muncă ar primi facilități suplimentare.
Această abordare colaborativă este considerată singura cale eficientă pentru a păstra capitalul necesar competitivității și pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a României.