Inflația se va modera, chiar și cu prețurile globale ale combustibililor în creștere?
Kyriakos Pierrakakis, ministrul grec al Finanțelor, a prezentat în fața autorităților competente planul bugetar pentru anul fiscal 2027. Inițiativa are loc într-un moment de tensionare globală, cu piețele de obligațiuni sub presiune și volatilitate persistentă în sectorul energetic.
Ministrul a subliniat că bugetul reflectă o poziție de soliditate și încredere a statului helenic, pregătind o expansiune economică care să depășească media europeană.
Pe planul macroeconomic, prognozele indică o creștere a PIB-ului de 2,3% în 2027, semnificativ peste media de 1,2% a zonei euro. Pentru a susține această tendință, cheltuielile de investiții vor crește cu 7,9%.
Piața muncii va vedea o ameliorare notabilă: șomajul va scădea la 7,9%, nivelul mai baix din 2008. Salariile sunt așteptate să crească cu 3,9%, peste cele 3,7% din anul trecut.
Inflația, deși influențată de prețurile globale ale combustibililor, ar trebui să se moderereze.
De la 3,8% actual, prognoza pentru 2027 este de 2,6% anual mediu.
Cum a fost prezentat bugetul într-o atmosferă de tensiune globală?
Pierrakakis a accentuat că creșterea economică are sens doar dacă se simte în viața zilnică a cetățenilor, prin creștere a veniturilor disponibile și reducerea presiunii costurilor de existență.
Thanos Petralias, vice-ministrul finanțelor, a oferit detalii despre structura bugetului: a fost inclusă o linie de creditare suplimentară de 200 de milioane de euro în bugetul general al administrației publice. Suma este destinată sprijinirii consumatorilor pentru facturile de energie, în special în primele luni ale anului fiscal, când impactul tarifar poate fi mai accentuat.
Prezentarea bugetului a avut loc într-o atmosferă de tensiune, marcata de presiuni pe piețele de capital și provocări fiscale în economiile continentale. În acest context, Grecia a demonstrat capacitatea de a menține echilibrul.
Pierrakakis a explicat că prezentarea bugetului într-un cadru atât de dificil este o dovadă a maturității și credibilității instituționale, oferind certitudine în timp ce restul lumii se confruntă cu incertitudinile piețelor de energie și datoriilor suverane.
În paralel, scena politică din România era agitată de reacții opoziționale și debate despre viitorul executivului, dar atenția s-a îndreptat spre Atena, unde strategia fiscală a fost conturată pentru a naviga printr-un mediu extern ostil. Accentul a fost pus pe achiezarea unor excedente primare peste 3% din PIB și pe reducerea semnificativă a datoriilor publice, pentru a consolida poziția grecească pe termen lung.