Ce înseamnă ecuația fiscală europeană pentru România?
România se confruntă cu o provocare fiscală distinctă: are cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană, în timp ce Franța, pe fundalul campaniei electorale prezidențiale de anul viitor, înregistrează o datorie publică care atinge nivelul alarmant de 119% din PIB. Această diferențiere fundamentală între cele două state membre evidențiază o dualitate în problemele economice actuale ale Europei: Parisul luptă cu greutatea unei datori acumulate istoric, în vreme ce Bucureștiul, aflat în pragul formării unei noi coaliții guvernamentale, trebuie să gestioneze un decalaj masiv dintre venituri și cheltuieli.
Conform informațiilor difuzate marți de Institutul Național francez de Statistică și Studii Economice (INSEE), pasivul public al Franței a ajuns la aproape 3.600 de miliarde de euro până la finalul lunii iunie. Acest volum imens reprezintă echivalentul a 119% din PIB-ul național.
Deși Franța abordează alegerile prezidențiale din anul următor cu această povară financiară uriașă, România, aflată în fața unui nou scrutin pentru desemnarea executivului, are ca prioritate principală reducerea deficitului.
În anul 2025, țara noastră a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB, o valoare record în spațiul european. Mecanismul economic este clar: dacă nivelurile de deficit rămân ridicate, acestea vor exercita o presiune constantă asupra datoriei publice, determinând creșterea acesteia.
Contextul în care au fost publicate datele statistice din Franța este marcat de un pesimism crescând privind perspectiva economică a țării.
Nivelul îndatorării franceze se apropie periculos de valorile înregistrate de Italia și Grecia, două dintre cele mai îndatorate economii din zona euro, în timp ce dinamica economică a Franței pare să fie blocată într-o stagnare, așa cum subliniază revista Politico.
Pentru a contracara această tendință, premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat la începutul lunii curente intenția de a propune o serie de măsuri de austeritate care să genereze economii de 54 de miliarde de euro în cadrul bugetului pentru 2027.
Documentul bugetar va fi prezentat oficial joi.
Lecornu s-a angajat public să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB în anul viitor, definind acest indicator ca fiind diferența dintre totalul cheltuielilor și al veniturilor statului într-un an fiscal.
Totuși, persistă incertitudinea privind capacitatea guvernului minoritar condus de Lecornu de a strânge sprijinul parlamentar necesar implementării planului de reducere a cheltuielilor.
Franța va reuși să atingă obiectivul de deficit de 5%?
Franța și-a fixat deja un obiectiv de deficit de 5% pentru anul curent, însă probabilitatea eșecului este ridicată, motivat de creșterea economică limitată și de șocul prețurilor la energie, alimentat de conflictul din Orientul Mijlociu. Chiar înainte de divulgarea cifrelor de marți, auditorii independenți și organizațiile internaționale considerau deja nerealistă promisiunea Franței de a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2029, conform regulilor impuse de Uniunea Europeană.
Bugetul pentru 2027, care va fi ultima dezbatere parlamentară majoră înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, a fost vizat de critici din partea adversarilor politici de stânga ai lui Lecornu.
Pe de altă parte, Adunarea Națională, formațiunea de extremă dreaptă al cărei candidat, Marine Le Pen, figurează în fruntea sondajelor de opinie, a transmis semnale contradictorii privind propriile strategii bugetare.
Pentru a înțelege pe deplin ecuația fiscală europeană, este utilă o comparație directă cu situația României, aflată în pragul votului pentru un nou guvern. Scăderea deficitului, nu a datoriei publice, a fost până în prezent preocuparea centrală a guvernului condus de Elena-Rita Bolojan, demis de patru luni, și constituie un pilon esențial al programului noului cabinet propus de liberalul Siegfried Mureșan.
Proiectul de lege pentru investirea noii echipe guvernamentale este programat pentru miercuri, 30 septembrie.
În ziua precedentă, marți, 29 septembrie, președintele Nicușor Dan a respuns din nou varianta organizării alegerilor anticipate, insistând că direcția politicii financiare nu va suferă modificări majore.
Președintele a afirmat, citat de agenția Agerpres, că Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare și, indiferent de ce se va întâmpla, România își va păstra traiectoria financiară.
Există consens politic pe chestiunea aceasta.
În clasamentul european pentru anul 2025, România a înregistrat un deficit de 7,9% din PIB, urmată de Polonia, care a avut un deficit de 7,3%. În contrast, Franța a înregistrat un deficit de 5,1%. Totuși, România nu se confruntă cu aceeași problemă acută ca Franța în ceea ce privește datoria publică care să depășească 100% din PIB. La finalul anului 2025, datoria României se situa în jurul pragului de 60% din PIB, în timp ce Franța atinguse deja 115,6%.
Diferența esențială constă în faptul că, în timp ce România luptă pentru a echilibra bugetul, Franța se confruntă cu o datorie acumulată pe decenii, care acum îi pese greu pe umeri.