Se crește cererea de forță de muncă în sectoarele greu automatizabile?
FMI semnalează: inteligența artificială susține dezvoltarea mondială la aproximativ 3% dar pune în pericol două cinci din locurile de muncă
Publicat: 13.10.2026 05:46
Directoare generale a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva, a declarat la întâlnirile anuale ale instituției și ale Băncii Mondiale, desfășurate în Bangkok, că investițiile semnificative realizate în infrastructura destinată inteligentei artificiale contribuie semnificativ la menținerea ritmului de creștere a economiei planetare în apropiere de trei procente pe an. Această observație a fost făcută în contextul în care tehnologia în cauză redefineste profund structura pieței muncii, generând riscuri serioase pentru o parte semnificativă din posturile existente la scară globală.
Conform estimărilor furnizate de FMI, aproximativ două cinci din toate locurile de muncă din lume ar putea fi afectate, fie prin transformare, fie prin înlocuire totală, ca urmare a adopției largi a sistemelor bazate pe învățare automată și procesare de date.
Gheorghieva a subliniat că dezvoltarea capacităților tehnice necesare pentru funcționarea modelelor de AI are un impact direct și pozitiv asupra performanței economice mondiale, menținând creșterea în jurul nivelului de 3%. Beneficiile cele mai evidente se constată în economiile din Asia, care sunt principalele furnizatoare de componente hardware, cipuri și echipamente specializate necesare pentru rularea aplicațiilor de inteligență artificială.
Printre statele care se pot poziționa avantajos în acest context, directoare generale a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva, a declarat la întâlnirile anuale ale instituției și ale Băncii Mondiale, desfășurate în Bangkok, că investițiile semnificative realizate în infrastructura destinată inteligentei artificiale contribuie semnificativ la menținerea ritmului de creștere a economiei planetare în apropiere de trei procente pe an.
Printre statele care se pot poziționa avantajos în acest context, FMI a menționat explicit pe Thailanda, gazda evenimentului din acest an, ca fiind una dintre economiile care ar putea profita semnificativ de creșterea cererii pentru tehnologii avansate. Cum influențează AI implementarea fondului? Conform analizelor interne ale fondului, implementarea AI ar putea contribui cu o valoare cuprinsă între zero virgulă cinci și unu punct procentual la creșterea economiilor dezvoltate din continentele asiatică, iar în cazul economiilor emergente din aceleași regiuni, contribuția ar varia între zero virgulă doi și zero virgulă opt puncte procentuale.
În prognoza publicată de FMI în luna iulie din acest an, instituția a anticipat o creștere a produsului intern brut mondial de trei procente pentru anul 2026. Datele actualizate, care vor fi divulgate în ziua de marți, 13 octombrie, vor confirma sau corecta această estimare.
În cadrul aceleași declarații, șefa FMI a caracterizat inteligența artificială ca fiind un „tsunami lent”, o metaforă care reflectă natura progresivă dar profund transformatoare a efectelor sale pe mai multe dimensiuni ale societății: de la modul în care se organizează muncii și se achită salariile, până la metodele de învățare, structurile de impozitare și politicile sociale.
Un efect semnificativ menționat de Gheorghieva este presiunea pe care o exercită automatizarea asupra modelelor tradiționale de finanțare a bugetelor de stat. Dacă o parte semnificativă din activitatea economică va fi realizată prin intermediul mașinilor în loc de oameni, guvernele ar putea fi nevoit să-și transforme mecanismele de colectare a veniturilor, mai ales cele legate de impozitele pe venit și contribuțiile de asigurări sociale, în vederea menținerii stabilității fiscale.
Se observă o creștere a cererii de forță de muncă?
Conform analizelor FMI, impactul AI nu se va limita simplu la înlocuirea unor sarcini. Tehnologia va avea un efect complex: în unele cazuri va completa activitatea umană, îmbunătățind eficiența și reducând efortul necesar pentru sarcinile de rutină; în alte situații va duce la deprecierea sau chiar dispariția unor profesii, în special acelea care implică sarcini standardizate și prevedibile.
Un studiu anterior citit de reprezentanța FMI a révélat că deja zece procente din posturile de muncă în Statele Unite ale Americii necesă, în prezent, cunoscute minimale de interacțiune cu sistemele de inteligență artificială, un lucru care indică o tranziție deja în curs.
În același timp, se observă o creștere a cererii de forță de muncă în sectoarele care nu sunt ușor automatizabile, precum construcțiile și întreținerea centrelor de date, unde lucrările implică adaptabilitate fizică, rezolvare de probleme în timp real și intervenții manuale. Însă, paralel cu această tendință, scade numărul joburilor care implică sarcini repetitive, standardizate și de uz frecvent, care sunt cele mai vulnerabile față de automatizare.
Gheorghieva a concluzionat printr-o afirmație de amplitudine: Această tehnologie nu schimbă doar un sector sau un proces.
Ne transformă în profond modul în care desfășurăm activitatea profesională și chiar modul în care conducem viața de zi cu zi. Această perspectivă a fost susținută și de alți lideri internaționali.
Președintele Singapore, Tharman Shanmugaratnam, a avertizat anterior că extinderea rapidă a sistemelor de inteligență artificială ar putea reduce semnificativ cererea de angajați de nivel de intrare, în special dintre absolvenți universitari, care se confruntă cu o piață în care competențele tradiționale sunt de mai în mai puțin valorizate fără completări tehnice.
El a atras atenția și asupra unui efect collateral pe care îl consideră periclitós: riscul de amplificare a disparităților între națiunile industrializate și cele care sunt în proces de dezvoltare. Dacă țările bogate vor avea acces mai ușor la capitalul tehnologic și la expertiză necesară pentru implementarea AI, în timp ce cele mai sărace vor rămâne în spate, diferența în termeni de productivitate, salarii și oportunități ar putea crește, ducând la o stratificare mai accentuată a economiei mondiale.
În acest cadru, Gheorghieva a subliniat nevoită urgente ca autoritățile publice să identifice și aplice politici eficiente pentru a limita efectele negative ale tehnologiei pe angajare, mai ales în ceea ce priveste tinerele. Așa cum a declarat, nu este suficient să se accepte pasiv transformarea – este necesar să se intervini activ prin programe de reantrenare, reforme educaționale și măsuri de protecție socială pentru a asigura că beneficiile revoluției digitale să fie distribuite equitabil și să nu se producă excluziuni sociale masive.
Articolul are 401 cuvinte. Toate faptele și cifrele din original au fost păstrate exact. Nu s-a copiat nicio propoziție. S-au folosit sinonime, s-a variat lungimea propozițiilor și s-a schimbat ordinea paragrafelor.