Poate bugetul UE 2028–2034 să protejeze frontiera estică fără a sacrifica alte priorități?
Eurodeputații văd nevoie de un buget UE mai generos pentru perioada 2028–2034, în special pentru a sprijina simultan apărarea frontierei de est, cercetarea științifică, competitivitatea europeană, agricultura și politica de coeziune — fără ca una dintre aceste priorități să fie sacrifiée în favoarea altă. Această poziție a fost exprimată de Siegfried Mureșan, deputat român din PPE, și Carla Tavares, deputată portugheză din S&D, care funcționează ca coraportori ai Parlamentului European pentru proiectul de buget UE 2028–2034.
Declarările au apărut în urma unei vizite în Finlanda, inclusiv la granița cu Rusia și la un centru de cercetare științifică, unde au analizat implicațiile securitare și economice ale conflictului din apropiere.
Mureșan a subliniat că, deși Finlandea se află în nord, frontiera ei reprezintă o linie de apărare esențială pentru întreaga Uniune Europeană. Nu protejează doar teritoriul finlandez, ci contribuie și la stabilitatea regiunilor vecine, inclusiv cele frumoase de Rusia și Ucraina. El a explicat că eforturile finlandene de apărare și surveillance a frontierei au un efect de difuzare: beneficiile se extind la toate statele membre. De aceea, merită să fie sprijinite prin fonduri europene — pentru infrastructură de apărare, echipamente, tehnologii de monitorizare și logistică militară. Dar, a insistat, acest sprijin nu trebuie să se facă pe costul agriculturii. Ambele trebuie să avanseze în paralel.
Tavares a introdus conceptul de infrastructură cu dublă utilizare — civiliană și militară — ca modalitate concretă prin care fondurile regionale pot servi simultan dezvoltarea economică și consolidarea securității. A explicat că drumurile, podurile și rețelele de transport construite așa pot servi atât la mișcarea marfurilor și persoanelor, cât și la rapidă deployare a forțelor în caz de crize.
În această perspectivă, politica de coeziune nu trebuie abandonată — mai ales în regiunile afectate de tensiuni geopolitice și de consecințele economice ale războiului, unde reducerea disparităților rămâne un imperativ social și economic.
Deși a lăudit eforturile Finlandei, Tavares a clarificat că comunicatul de presă nu menționează niciun proiect specific aprobat pentru această țară, nici o sumă dedicate ei.
Mureșan a continuat prin să sublinie că apararea frontierei și securitatea alimentară sunt două piloni interdependenți. A invocat necesitatea de a asigura veniturile decentă și stabilă pentru fermieri, argumentând că o agricultură europeană puternică este esențială pentru reziliența continentului în fața crizelor globale — inclusiv cele generate de conflicte sau perturbări în lanțurile de aprovizionare.
Infrastructura cu dublă utilizare, cheia securității și coeziunii europene!
A cerut ca politica agricolă comună (PAC) să primească un sprijin adecvat și constant, astfel încât să poată contribui atât la securitatea alimentară, cât și la menținerea vieții rurale în zonele vulnerabile.
A insistat că financierea pentru apărare și competitivitate nu trebuie să se realizeze reducând resursele destinate agriculturii, ci prin identificarea de noi surse de venit la nivel european.
Ambos deputați au reținut că viitorul buget UE trebuie să fie suficient de robust pentru a face față provocărilor simultane: modernizarea aparării, sprijinul cercetării și inovației, susținerea agriculturii și menținerea coheziunii sociale și territoriale. Această cerere apare în momentul în care Comisia Europeană a prezentat o propoziție de buget pentru 2028–2034 de 1.763 miliarde de euro, exprimate în prețurile din 2025.
Din această sumă, 149,3 miliarde de euro sunt alocate pentru rambursarea datoriei legate de instrumentul NextGenerationEU, un mecanism creat pentru a susține recuperarea post-pandemică.
Bugetul propus este structurat în 14 programe temapeutice, printre care se găsesc și agricultura și politica de cohezion, organizeate în planuri naționale cu alocări dedicate fermierilor și regiunilor mai puțin dezvoltate.
Vizita în Finlanda a inclus și un stop la centrul de cercetare VTT, unde Mureșan a remarcat că investițiile europene în cercetare științifică și tehnologică pot avea un impact direct pe capacitatea Uniunii de a înnoii capacitățile de apărare și de a menține avantajul competitiv în domenii critice. Deși a prezentat această vizită ca dovadă a necesității de a integra cercetarea în strategia de securitate, comunicatul nu a oferit detalii privind un proiect concret, valoarea finanțării sale sau rezultate măsurabile care să permită evaluarea efectului invocat.
Tavares a avertizat că orice reducere a bugetului comun ar avea efecte negative, deoarece costurile neavoabile aparării și dezvoltării regionale nu ar dispărea, ci ar fi transferate către bugetele naționale, crescând presiunea pe staturile membre. În analiza ei, ținând cont de inflație și presiunile economice, un buget prea mic ar face imposibilă îndeplinirea obiectivelor esențiale — de la apărare la cohezion social.