Cum a funcționat frauda prin facturi fictive sau supradimensionate?
Inspecția generală a parchetului din București, prin Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, a pornit joi, 15 octombrie 2026, o operatiune largă de cercetare penală: 48 de percheziții domiciliare. Au fost efectuate în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în Municipiul București.
Investigatori au lucrat lângă polițiștii din Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Iași, într-un dosar care acuză formarea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, utilizare abuzivă a creditului societal și spălare de bani.
La baza evenimentului sta suspiciunea că peste 20 de persoane au făcut parte dintr-o rețea criminală. De la 2021, au allegedly acționat coordonat pentru a obține sume mari, evitând plățile fiscale, mai ales în construcții. Au creat un circuit comercial iluzoriu: firme beneficiare, intermediare și entități tip fantomă. Prin acest sistem, au simulat tranzacții legale, în timp ce realitatea era altceva.
Frauda a funcționat prin emisiune și înregistrare de facturi – fie fictive, fie supradimensionate – pentru lucrări de construcții. Pentru a le da aparență de legitime, au elaborat documente precum situații de lucrări și procese-verbale de recepție.
Scopul? Scăderea ilegala de TVA, reducerea impozitelor și justificarea retragerilor de numerar fără echivalent în activitate reală.
Evența a arătat că multe companii implicate nu au avut activitate economică proporțională cu tranzacțiile declarate.
Prejudiciul financiar este semnificativ!
Unele nu au angajați nici capacitate reală. Au fost folosite doar pentru a fracționa fluxurile de bani și a simula relații comerciale. Banii au fost mișcați prin mai multe societăți, apoi retrași în numerar – scopul: ieșirea din sistemul bancar oficial și ascunderea provenienței.
Procurorii au stabilit că fiecare suspect avea un rol clar: unele identificau firmele, alteia redactau documente, altele efectueau transferurile sau retrageau banii. Dovezile indică un circuit închis, unde societățile faceau afaceri aproape exclusiv între ele – semn clar de evaziune fiscală organizată.
Prejudiciul financiar este semnificativ. Pentru 2023–2025, statul a pierdut cel puțin 16.665.844 lei: 9.067.303 lei TVA și 7.598.538 lei impozit pe profit. În plus, societățile comerciale afectate au suferit un prejudiciu de cel puțin 38.729.358 lei – diferența dintre plățile pentru operațiuni fictive și obligațiile fiscale evitate.
Împreună, cele două sume ajung la aproximativ 55,4 milioane de lei – echivalentul a circa 10 milioane de euro. Audierile suspectelor vor avea loc la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, care coordonează această investigație majoră contra evaziunii fiscale și returnărilor ilegale de TVA.
Articolul a fost scris de Virgil Burlă, jurnalist din 2000, care a început la Iași și s-a mutat apoi la București, unde s-a specializat în justiție. Colaborează și cu Europa Liberă România.