Dependența excesivă de gaze ne condamnă!
Bucureștiul se clasează în poziții defavorabile în cadrul unui nou raport elaborat de Greenpeace Europa Centrală și de Est, care a analizat stadiul tranziției energetice în sistemele de încălzire urbană din 15 centre metropolitane europene. Această evaluare, datată 6 octombrie 2026 și semnată de doctorul Mehmet Börühan Bulut, subliniază că Capitala noastră se numără printre localitățile care întâmpină cele mai mari dificultăți în procesul de modernizare.
Alături de Atena și Roma, Bucureștiul este identificat ca fiind în cursă directă cu ultimele locuri din ierarhie, în timp ce orașe precum Stockholm, Paris și Viena ocupă primii pași ai podiumului, beneficiind de planuri strategice pe termen lung, investiții masive în infrastructură și mecanisme robuste de protecție socială.
Problemele fundamentale ale sistemului bucureștean sunt multiple: o dependență excesivă de gaze naturale, absența unei viziuni integrate la nivel municipal și un ritm alarmant de lent al reabilitării termice a clădirilor. Deși Capitala dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe destinate sprijinirii familiilor vulnerabile, plus finanțări asigurate pentru modernizarea conductelor, Greenpeace avertizează că pierderile semnificative de căldură și persistența combustibililor fosili continuă să erodeze eficiența generală a sistemului.
Un aspect critic identificat de experți este direcția în care se canalizează fondurile pentru producția de energie termică. Organizația non-guvernamentală susține că extinderea capacităților pe gaze, fără un orar precis pentru eliminarea lor ulterioară, riscă să înghețe tranziția verde pentru o perioadă îndelungată.
Alin Tănase, coordonatorul campaniilor la Greenpeace România, a explicat că Bucureștiul lipsește încă de un termen limită clar pentru retragerea treptată a încălzirii bazate pe combustibili fosili. El a punctat faptul că trei proiecte noi de centrale de cogenerare funcționate pe gaze fosile amplifice riscul unei dependențe cronice, în timp ce alternativele verzi, cum ar fi energia geotermală, pompele de căldură de mare putere sau recuperarea căldurii reziduale, rămân neexploitate la potențialul lor maxim.
Constatările studiului indică necesitatea unei duble abordări: reducerea pierderilor dintr-o rețea de distribuție îmbătrânită și schimbarea radicală a surselor din care este generată căldura. Modernizarea conductelor este un pas obligatoriu, dar insuficient dacă nu se diminuează simultan ponderea gazelor în mixul energetic.
Diferențele continentale sunt evidente!
La nivel continental, diferențele sunt vizibile.
Stockholm, Paris și Viena demonstrează o continuitate în politicile publice și o investiție constantă în rețele, protejând totodată consumatorii. Copenhaga și Amsterdam avansează, dar încă se bazează mult pe infrastructura de gaze existentă. Orașele din zona mediană a clasamentului, inclusiv Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles, prezintă rezultate eterogene, cu etape cheie ale tranziției încă nerezolvate.
Raportul oferă și exemple pozitive ale impactului asupra cetățenilor: în Paris, Viena și Madrid, implementarea pompelor de căldură, a izolației și a energiei solare a condus la scăderea facturilor.
În Berlin și Amsterdam, sistemele care convertesc energia electrică în căldură, cuplate cu capacități de stocare, au oferit o scutire împotriva volatilității prețurilor și a problemelor de aprovizionare.
În cazul Varșoviei, comunicatul menționează reducerea poluării prin închiderea unor instalații locale pe gaz, deși acest exemplu nu implică eliminarea totală a gazului din sistemul orașului.
Greenpeace concluzionează că principalul obstacol constă în traducerea obiectivelor declarate în proiecte concrete, dotate cu bugete alocate, responsabilități clare și termene ferme de execuție. Organizația solicită stabilirea unor calendare rigide pentru renunțarea la combustibilii fosili, limitarea investițiilor noi în gaze și acordarea prioritară a resurselor locuințelor ineficiente energetic și gospodăriilor vulnerabile.
Pentru București, recomandările specifice vizează o legătură strânsă între modernizarea termoficării, renovarea clădirilor și dezvoltarea de surse alternative de căldură, pentru a evita ca investițiile actuale să blocheze calea spre viitorul sustenabil.