Ce a cerut Meloni?
Surpriză pentru Roma și Atena: instituțiile europene au blocat joi încercările celor două țări de a-și lărgi marja de manevră bugetară. Comisia Europeană a respins solicitările de flexibilitate, menite să contracarce scumpirea energiei și impactul ei asupra prețurilor.
Deși statele voiau să acopere costurile suplimentare pentru cetățeni și firme, Bruxelles-ul a considerat că mecanismele actuale sunt suficiente.
Grecia a cerut flexibilitate bugetară, dar Bruxelles-ul a zis nu!
Giorgia Meloni a insistat ca autoritățile comunitare să țină cont de faptul că inflația reală depășește proiecțiile inițiale la calcularea marjei de deficit acceptabile.
Premierul italian a argumentat că veniturile fiscale nesperate, generate de presiunea inflaționistă, ar trebui reinvestite pentru a amortiza șocul economic determinat de prețul energiei.
De ce a refuzat Comisia?
În paralel, Kyriakos Mitsotakis, liderul de la Atena, a cerut ca pachetele temporare de ajutor destinat gospodăriilor și sectorului privat să fie scutite de plafonul impus la nivel UE pentru creșterea netă a cheltuielilor publice.
Reacția oficială a venit de la Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil de economia eurozonei. Într-o conferință de presă, acesta a precizat că tensiunile inflaționiste sunt deja integrate în analiza globală a factorilor care influențează conformitatea cu regulile de fiscalitate. Dombrovskis a subliniat importanța stabilității, avertizând că adăugarea constantă a unor noi excepții ar putea eroda încrederea în angajamentul colectiv al statelor membre față de disciplina bugetară europeană.
Ce derogări există deja?
Executivul comunitar a inclus deja în legislație anumite derogări de la traseele de consolidare fiscală agreate anterior. Acestea au permis statelor să-și majoreze bugetele militare și să finanțeze tranziția de la combustibilii fosili.
Totuși, Comisia consideră că aceste instrumente existente asigură deja gradul necesar de adaptabilitate, eliminând necesitatea de a mai modifica cadrul regulamentar actual.