Propunerea include reducerea decalajului bugetar!
Instituția bancară centrală din România a intervenit public pentru a clarifica situația statistică recentă, oferind o perspectivă diferită asupra cifrelor defavorabile publicate de agenția europeană de statistici. Această mișcare vine în contradicție directă cu narativul susținut de către Ilie Bolojan, care și-a părăsit funcția de prim-ministru.
Conform informațiilor furnizate de Eurostat, indicatorul care măsoară decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului a suferit o escaladare semnificativă, atingând pragul de 9,2% din produsul intern brut în intervalul aprilie-iunie al anului 2026.
Pentru comparație, în primele trei luni ale aceluiași an, acest nivel se situase la 5,5%, ceea ce evidențiază o diferență de 3,7 puncte procentuale. Aceste date au fost făcute publice pe data de 21 octombrie.
Valentin Lazea, economistul-șef al băncii centrale, a analizat contextul și a argumentat de ce este imperios necesar ca principalele partide politice să încheie un acord strategic pe termen mediu.
Statisticile relevă faptul că România a acumulat cel mai mare decalaj bugetar din întreaga Uniune Europeană în perioada a doua a anului 2026, cu o valoare de 9,2% din PIB. La urma urmei, pe locul al doilea se află Ungaria, cu un deficit de 7,2%, urmată de Polonia, care înregistrează 5,9%.
În contrast cu aceste valori ridicate, media comună a tuturor statelor membre ale blocului comunitar se situează la 3,5%, o cifră care este cu 5,7 puncte procentuale inferioară celei înregistrate de economia românească.
Această discrepanță subliniază presiunea specifică la care este supusă structura fiscală locală.
Analizând detaliat metodologia utilizată, Valentin Lazea a subliniat că cifrele furnizate de Eurostat pentru trimestrul II din 2026 reflectă strict raportul dintre deficit și produsul intern brut generat exclusiv în acea perioadă de trei luni. Economistul a precizat că există o variabilitate naturală și destul de pronunțată a acestor indicatori de la un trimestru la altul.
El a atribuit nivelul relativ scăzut de 5,5% din primul trimestru unor factori conjuncturali, precum amânarea unor plăți obligatorii de către instituțiile statului și absența unui buget de stat aprobat legislativ.
Pe de altă parte, în intervalul iunie-martie (corect: aprilie-iunie), deficitul a urcat la 9,2% din produsul intern brut trimestrial.
Recunosc că este vorba despre un exercițiu metodologic pe care Eurostat îl realizează trimestrial pentru fiecare țară membră, caracterizat printr-o volatilitate extrem de mare între perioade. Fiecare națiune experimentează oscilații puternice: un deficit considerabil într-un interval și unul minim în altul.
În cazul României, în prima treime a anului, decalajul raportat la producția internă a aceluia trimestru (nu la ansamblul anual) a fost de 5,5, ceea ce se explică prin neadoptarea bugetului și întârzierea unor cheltuieli.
BNR a conturat o propunere structurală!
În al doilea trimestru, acest indicator a atins 9,2, generând un șoc în spațiul public. Trebuie să așteptăm rezultatele pentru al treilea trimestru.
Sunt ferm convins că Ministerul Finanțelor va oferi în curând o explicație detaliată și transparentă a situației, a declarat Valentin Lazea.
În paralel cu explicația tehnică, economistul-șef al BNR a conturat o propunere structurală: instituirea unui pact politic care să lege ajustarea salariilor și a pensiilor de dinamica produsului intern brut nominal, pentru următoarele patru ani. De asemenea, el a insistat asupra necesității consolidării colectării veniturilor fiscale, vizând obiectivul de a aduce deficitul sub plafonul de 3% din PIB până la orizontul anului 2030.
Lazea a argumentat că astfel de măsuri ar consolida încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea economică a României, asigurând totodată o anumită previzibilitate a politicilor financiare. Scara temporală a acestui efort vizează, așadar, un deceniu întreg, respectiv 11 ani de la declanșarea procedurii de deficit excesiv.
Consider că aceste două provocări majore – adică alinierea creșterii veniturilor (salarii, pensii) la dinamica PIB-ului nominal și, simultan, eficientizarea încasării TVA-ului și a impozitelor – ar trebui să fie consensuate într-un acord între toate taberele politice implicate. Scopul este ca semnatarii să se angajeze, pe o perioadă de minimum patru ani (și ideal, pe termen lung), să scoată aceste aspecte din arena dezbaterilor electorale.
Astfel, nu mai putem asista la atacuri politice de fiecare dată când se implementează o măsuri anti-evasiune sau se ajustează raportul dintre pensi și venituri, a afirmat Valentin Lazea, conform agenției Agerpres.
Detaliile propunerii includ reducerea decalajului bugetar la limita de 3% din PIB, o măsură menită să diminueze dependența statului de împrumuturi externe. De asemenea, s-a sugerat plafonarea creșterii remunerațiilor din sectorul bugetar la nivelul expansiunii PIB-ului nominal și sincronizarea pensiilor cu salariile medii. Expertul a cerut și o reformă profundă a sistemului de colectare, inclusiv combaterea fenomenului de evaziune fiscală și modernizarea structurii ANAF.
„Economia noastră pierde echivalentul a 3% din PIB din cauza neîncasării Taxei pe Valoare Adăugată, iar încă 1% din PIB este pierdut prin necollectarea impozitului pe profit. Dificultatea majoră a acestei strategii de îmbunătățire a încasării stă în imposibilitatea de a cuantifica exact, în avans, câștigurile viitoare în buget”, a explicat Valentin Lazea.
Contextul politic în care au fost emise aceste analize este marcat de declarațiile anterioare ale fostului șef de Guvern, Ilie Bolojan. Cu o zi înainte de votul parlamentar pentru desemnarea Cabinetului Niculescu, Bolojan a prezentat un bilanț al celor 16 luni petrecute la conducerea executivului. El a descris preluarea puterii ca fiind dintr-o poziție critică, cu țara „cu spatele la zid”, susținând că acțiunile sale au reușit să plaseze economia pe traseul recuperării.
Creșterea cotei TVA a fost justificată de el prin necesitatea acută de a genera fluxuri de bani către trezorerie, indiferent de nemulțumirile exprimate de cetățeni și de companii.
Bolojan a menționat că deficitul, care se situa la 9,3% din PIB la sfârșitul anului 2024, a început să se restrângă în cursul a doua jumătări a anului 2025 și că această tendință va persista și în 2026. Printre realizările cheie, el a numărat evitarea degradării ratingului creditului suveran în categoria „junk”, o etichetă considerată descurajantă pentru atragerea capitalului străin.
Totuși, în pofida acestui raport optimist, indicatorii macroeconomici actuali arată că România continuă să dețină recordul negativ pentru deficit bugetar și pentru niveluri de inflație în cadrul UE.
Datoria publică rămâne la cote înalte, iar activitatea economică traversează o fază de retragere.