Adrian Tudor, viceprimarul, a fost un pilon cheie al conferinței!
Târgu Jiu devine capitala dezbatărilor academice globale dedicate moștenirii lui Brâncuși
Oamenii de știință și artiștii din întreaga lume s-au adunat recent în municipiul Târgu Jiu pentru a marca o aniversare majoră: trecerea a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Evenimentul, denumit „Filosofia formei”, nu este o simplă ceremonie comemorativă, ci o inițiativă strategică menită să redefine modul în care opera artistului este percepută și studiată la nivel internațional.
Conferința a debutat în ziua de joi, 22 octombrie, reunind o comunitate diversă de profesioniți, printre care istorici de artă, filosofi, curatori, diplomați și cercetători, atât din România, cât și din alte țări.
Această manifestare se desfășoară sub protecția și patronajul UNESCO, subliniind astfel statutul special al locației, care a fost recunoscută oficial doar cu doi ani în urmă.
Inițiativa vine ca o Într-un interviu acordat unei publicații de specialitate, istoricul de artă a semnalat pericolul ca aniversările repetate an de an să ducă la o epuizare a conținutului, transformând omagiile în ritualuri goale de substanță. Ea a susținut că artistul este evocat frecvent cu aceleași formule admirație, care își pierd forța cu timpul, propunând în schimb o abordare mai profundă, bazată pe noi interpretări și cercetări riguroase, departe de discursurile de rutină.
Această perspectivă a devenit una dintre pietrele de temelie ale noului eveniment de la Târgu Jiu, care își propune să depășească simplele gesturi de respect și să consolideze poziția orașului ca un centru vital pentru studiul academic internațional al operei lui Constantin Brâncuși.
Organizatorii au vizat explicit crearea unor parteneriate academice de durată și identificarea unor noi trasee de explorare a creației artistice, astfel încât impactul să nu se limiteze doar la perioada manifestării. Ambiția localităților nu este o invenție recentă, ci se sprijină pe o structură instituțională existentă.
Orașul deține deja un Centru de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, o instituție publică care a fost reorganizată în forma sa actuală în luna aprilie a anului 2015, prin decizia Consiliului Local.
Condus de documentaristul Cornel Mihalache, centrul îndeplinește misiuni esențiale de cercetare, arhivare, protecție și promovare a patrimoniului lăsat de sculptor. Obiectivul actual constă în amplificarea dimensiunii internaționale a acestor activități, prin proiecte care să transcindă durata efemeră a unei sărbători aniversare.
Adrian Tudor, viceprimar al municipiului și unul dintre pilonii organizaționali ai conferinței, a jucat un rol crucial și în eforturile de a include Ansamblul Monumental în lista patrimoniului mondial UNESCO. La deschiderea reuniunii, el a subliniat dubla importanță a momentului: celebrarea aniversării și asumarea responsabilităților care rezultă din recunoașterea internațională a monumentelor ridicate de Brâncuși.
Planificarea acestui eveniment a început cu aproximativ un an și jumătate în urmă, inspirată de contacte stabilite cu mediul cultural britanic, în special prin intermediul Institutului Cultural Român din Londra.
Dezvoltarea ideii a implicat o colaborare strânsă cu istoricul de artă Jonathan Vernon, cu Doina Lemny, cu reprezentanți ai mediului academic și cu echipa locală formată din jurul lui Adrian Tudor și Cornel Mihalache.
Jonathan Vernon, care prezidează comitetul științific al conferinței și a contribuit la alegerea titlului acesteia, privește estetica și filosofia operei lui Brâncuși ca o frontieră inexplorată a cercetării actuale. El argumentează că nu doar istoricul sculpturilor sau biografia artistului pot oferi perspective noi, ci și întrebările fundamentale privind forma, materia, spațiul și semnificația, provocate de creația sa.
Britanicul, care se ocupă cu opera sculptorului de peste un deceniu, a remarcat atașamentul unic pe care îl nutrește comunitatea din Târgu Jiu față de moștenirea artistului.
Perspectiva istorică a evenimentului este marcată de o continuitate de jumătate de secol. În anul 1976, cu ocazia centenarului nașterii lui Brâncuși, Târgu Jiu a găzduit o altă conferință internațională dedicată sculptorului. Atunci, chiar în contextul politic specific României comuniste, reușita a fost aducerea în oraș a cercetătorilor și istoricilor de artă din străinătate. Adrian Tudor a evocat acea perioadă, prezentând fotografii de arhivă și amintindu-și de unii dintre participanții de atunci.
Printre invitații ediției din 2026 se numără și istoricul de artă german Friedrich Teja Bach, care a fost prezent și la reuniunea din urmă cu 50 de ani.
Istoricul de artă Alexandra Parigoris a adus un moment semnificativ!
Prezența sa creează o legătură directă între două etape importante ale recepției internaționale a operei brâncușiene.
Continuitatea generatională a fost vizibilă și în cele mai emoționante momente ale ceremoniei de deschidere, când au fost acordate distincții personalităților care și-au consacrat o parte semnificativă a carierei studierii și promovării operei lui Brâncuși. Doina Lemny a fost învestită cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Târgu Jiu, în recunoașterea contribuției sale la cercetarea creației sculptorului și a legăturii strânse pe care a stabilit-o, de-a lungul a aproape trei decenii, cu orașul gazdă al Ansamblului Monumental.
Stabilă la Paris, unde a activat mult timp la Centrul Pompidou, cercetătoarea a amintit de începuturile apropierei sale de Târgu Jiu și de persoanele care i-au facilitat accesul la istorie, documente și personalitățile asociate cu Brâncuși.
A menționat nume precum Ion Pogorilovschi, Sorana Georgescu-Gorjan, cunoscută pentru apărarea adevărului istoric privind realizarea Coloanei fără Sfârșit, și alți artiști și intelectuali gorjeni cu care a colaborat.
Pentru Doina Lemny, orașul a devenit treptat un al doilea loc de referință, la care revine constant pentru munca de documentare.
Ea a declarat că vede acest titlu nu doar ca pe o recunoaștere a activității sale, ci ca un angajament moral de a rămâne aproape de comunitate și de valorile sale.
Un alt moment plin de semnificație a aparținut istoricului de artă Alexandra Parigoris, distinsă cu un înscris de gratitudine din partea comunității locale. Prezența sa la Târgu Jiu are o rezonanță familială puternică: cercetătoarea britanică este nepoata Arethiei Tătărescu, figura care, în calitatea sa de conducătoare a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a avut un rol decisiv în comandarea Ansamblului Monumental, realizat de Brâncuși în cinstea eroilor Primului Război Mondial.
Alexandra Parigoris a crescut cunoscând aceste monumente.
Într-o mărturie biografică publicată de Henry Moore Foundation, povestește că avea vârsta de 11 sau 12 ani când a văzut pentru prima dată lucrările sculptorului, însoțită de mătușa sa, Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica Arethiei.
La ceremonia din joi, cercetătoara a evocat prima sa călătorie de studiu în România, din 1979, când a beneficiat de o bursă acordată de British Council.
A amintit cu emoție de oamenii care i-au fost sprijin la începutul carierei, precum Barbu Brezianu, etnograful Mihai Pop și cercetătorul gorjean Ion Mocioi, mulți dintre ei fiind dispăruți între timp. Ea a mărturisit: „Se spune mereu că stăm pe umerii celor care au venit înainte de noi. În cazul meu, simt că nu doar am stat pe umerii lor, ci că ei m-au ridicat și m-au ajutat să continui drumul”.
Intervențiile Doinei Lemny și Alexandrei Parigoris au pus în lumină o dimensiune adesea neglijată: istoria cercetării operei brâncușiene este, de asemenea, istoria unor generații de oameni care au construit relații, au transmis cunoștințe și au contribuit la înțelegerea și protejarea moștenirii artistului.
Deschiderea conferinței a coincis cu a doua aniversare a primirii certificatului de înscriere a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, obținută în anul 2024. Janina Sitaru, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, care în prezent funcționează ca șef de cabinet al vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, a evocat acest moment, având în vedere contribuția sa la coordonarea instituțională a demersului.
A subliniat faptul că recunoașterea internațională a fost rodul unui efort susținut, la care au participat specialiști în patrimoniu, diplomați, instituții centrale și locale, precum și membri ai comunității.
Ea a insistat că un astfel de rezultat nu poate fi atribuit unui singur individ sau unui singur mandat politic.
Simona-Mirela Miculescu, ambasadorul permanent al României pe lângă UNESCO și fostă președintă a Conferinței Generale a organizației, a discutat despre capacitatea operei lui Brâncuși de a transforma rădăcinile unei culturi într-un limbaj universal. Valoarea patrimoniului nu rezidă doar în recunoașterea trecutului, ci și în responsabilitatea de a-l transmite generațiilor viitoare. Identitatea locală și universalitatea nu sunt opuse, ci se completează reciproc, a fost o idee centrală a discursului său.