În baza documentului s-au luat în considerare, de asemenea, evoluțiile recente în cadrul european
În cadrul unui comunicat, Ministerul Justiției a publicat vineri, 6 noiembrie, pentru consultare publică proiectul de Strategie Națională Anticorupție 2026-2030 (NAS) și documentele conexe, reafirmând angajamentul României de a preveni și combate corupția, de a consolida integritatea instituțională și de a crește transparența administrației publice. Proiectarea noului document strategic face parte din obiectivele Strategiei naționale de apărare 2025-2030, care stabilește consolidarea sistemului judiciar și combaterea sistematică a corupției ca obiective și interese de securitate națională.
În acest context, SNA 2026-2030 urmărește să consolideze un răspuns instituțional coerent și coordonat la riscurile de corupție prin măsuri de prevenire și intervenție adaptate vulnerabilităților identificate.
Noua strategie se bazează pe experiența obținută în implementarea ANS 2021-2025, pe concluziile evaluării sale externe independente, pe datele și analizele efectuate de instituțiile relevante, precum și pe contribuțiile furnizate în cadrul procesului extins de consultare instituțională.
În baza documentului s-au luat în considerare, de asemenea, evoluțiile recente în cadrul european, inclusiv Directiva (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției. SNA 2026-2030 consolidează abordarea dezvoltată în ciclurile strategice anterioare, concentrându-se mai mult pe prevenirea bazată pe risc, responsabilitatea managerială, adaptarea măsurilor la vulnerabilitățile identificate și evaluarea rezultatelor și a efectelor produse la nivel instituțional.
Astfel, noua strategie se concentrează pe trei domenii principale
Astfel, noua strategie se concentrează pe trei domenii principale: prevenirea bazată pe identificarea și gestionarea riscurilor de corupție, digitalizarea proceselor vulnerabile și o evaluare mai riguroasă a rezultatelor și a efectelor măsurilor de integritate.
Arhitectura ANS 2026-2030 se bazează pe două coordonate complementare, care se reflectă în următoarele obiective generale: - Obiectivul general nr. 1 - Strângerea integrității instituționale și a rezistenței administrative la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice, prin dezvoltarea și aplicarea unor standarde comune de integritate, prin consolidarea responsabilității gestionale și prin îmbunătățirea mecanismelor instituționale de prevenire a corupției; - Obiectivul general nr. 2 - Reducerea vulnerabilităților față de corupție prin adoptarea de măsuri sectoriale adaptate riscurilor specifice, în domenii precum achizițiile, transportul, mediul de afaceri și întreprinderile, administrația publică, educația, sănătatea, sportul, protecția, sistemul electoral public și local, precum și administrația publică și fiscală, precum și în alte domenii în care au fost identificate vulnerabilități specifice.
Pentru atingerea acestor obiective, strategia propune două categorii de măsuri: măsuri comune pentru toate instituțiile publice, menite să aducă schimbări concrete în modul în care acestea funcționează, iau decizii și aplică standarde de integritate, și măsuri sectoriale, adaptate domeniilor în care vulnerabilitățile și problemele identificate necesită soluții specifice. Pentru a asigura un dialog instituțional consecvent și monitorizarea participativă, noul ciclu strategic menține cele cinci platforme de cooperare: platforma autorităților independente și a instituțiilor de combatere a corupției, platforma administrației publice centrale, platforma administrației publice locale, platforma mediului de afaceri și platforma societății civile.
Acestea sprijină monitorizarea punerii în aplicare a strategiei și analizează stadiul implementării măsurilor, dificultățile întâlnite, cele mai bune practici identificate și rapoartele de evaluare. Planul de acțiune pentru strategie cuprinde 108 de măsuri, fiecare dintre care stabilește instituțiile responsabile, indicatorii de performanță, obiectivele și termenele de punere în aplicare.