Cine a preluat frâiele Primăriei?
Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei care administrează interimar orașul, a ieșit în față cu un comunicat clar: banii alocați pentru termoficare nu s-au pierdut în buzunare private. Punctul central al dezbaterii rămâne destinul sumei de 67,8 milioane de lei, bani veniți de la București pentru a susține sistemul de încălzire. Conducerea locală insistă că traseul banilor a fost transparent, fără nicio deviere spre conturi personale sau structuri externe.
Contextul politic s-a schimbat radical.
Dominic Fritz, primarul ales din partea USR, a trebuit să-și încheie mandatul înainte de termen. Cauza? O modificare legislativă inițiată de PSD și AUR, care a ajustat regulile de incompatibilitate din Legea ANI și a fost validată ulterior de Curtea Constituțională.
Astfel, responsabilitatea a trecut pe umerii lui Ruben Lațcău. Acum, acesta se apără de acuzațiile de folosire necuvenită a fondurilor, subliniind că această nuanță lipsea din raportul inițial al DNA.
Timișoara, sursa problemelor!
Lațcău își justifică poziția arătând istoricul relațiilor cu statul. Ani la rând, Timișoara a transferat la bugetul central sume mult mai mari decât cele primite înapoi, fiind considerată o sursă constantă de finanțare pentru guvernele din capitală.
Situația s-a inversat brusc în iarna 2021-2022, când Guvernul a decis să acorde sprijin direct sistemelor de încălzire centralizate. Nu doar Timișoara a beneficiat; Iași, Craiova, Arad și Oradea au primit, de asemenea, alocări. Practic, orice rețea de termoficare din țară a primit bani pentru a face față costurilor energetice.
Totuși, discursul public se concentrează exclusiv pe Timișoara, sugerând un avantaj nejustificat, deși mecanismul a fost identic pentru toți.
Unde au mers cei 67,8 milioane?
Detalierea tehnică este crucială.
Viceprimarul explică că, în plină criză energetică europeană, prioritatea a fost securizarea gazului natural pentru Colterm. Prețul energiei a explodat, crescând de cinci ori în câteva săptămâni. Ca să mențină căldura în case, administrația a plătit anticipat facturile operatorului.
Când a intrat în posesia celor 67,8 milioane de lei, fiecare leu a mers strict la cumpărarea de combustibil. Niciun cent nu a fost absorbit de firme intermediare sau depus în conturi private. Toată suma a ajuns la Colterm și a fost consumată integral pentru gaz.
Paradoxul anchetei penale?
În contextul larg al sprijinului guvernamental, volumul total al fondurilor acordate a atins 70 de milioane de lei. Această sumă se inscripționează într-un istoric major: între 2020 și prezent, Primăria a canalizat spre termoficare aproximativ 1,2 miliarde de lei.
Procedura adoptată de Timișoara nu a fost unică, ci s-a aliniat standardelor legale naționale, respectate și de alte municipalități. Paradoxul stă în faptul că Timișoara este singura localitate acuzată public de obținerea unor foloase necuvenite pentru simplul fapt că a primit sprijin pentru căldură. Lațcău anunță colaborarea totală cu statul și disponibilitatea de a furniza orice document. Deși ancheta a pornit din oficiu, există și alte sesizări similare din ultimele cinci ani.
Conform Antena 3, dosarul penal deschis de DNA vizează întreaga conducere a Primăriei, cu acuzația de abuz în serviciu. Reacția lui Dominic Fritz a fost secă: „Acum vin și după echipa mea”.
Intervenția sa sugerează o extensie a cercetărilor către membrii echipei anterioare, confirmând presiunea juridică intensă asupra instituției.