Ce a provocat întârzierea de trei ani a proiectului geotermal?
Orașul Pecica se pregătește să introducă în funcțiune un sistem avansat de încălzire bazat pe surse geotermale, o soluție care va alimenta 13 instituții publice cu energie termică. Această implementare vine după o perioadă de trei ani de întârziere față de planurile inițiale, dar, conform declarațiilor administrației locale, infrastructura este acum operațională și a trecut cu succes toate verificările tehnice necesare.
Investiția totală în acest proiect s-a ridicat la aproximativ 25 de milioane de lei, suma fiind acoperită în principal prin fonduri europene, ceea ce subliniază caracterul strategic al inițiativei pentru dezvoltarea durabilă a zonei.
Primarul comunității, Petru Antal, a confirmat public că instalațiile sunt gata să pornească imediat. Edilul a specificat că încălzirea celor 13 clădiri, printre care se numără două unități școlare și două grădinițe, va începe chiar în cursul acestui sezon rece.
Acest anunț marchează un moment important pentru bugetul local, deoarece, conform estimărilor oficiale, costurile energiei termice vor scădea cu 50% comparativ cu metodele convenționale de alimentare cu căldură.
Pe lângă beneficiile imediate pentru instituțiile publice, Primăria Pecica a conturat și o strategie pe termen mediu. După expirarea perioadei obligatorii de monitorizare de cinci ani, impusă de finanțatorul european, autoritățile intenționează să extindă rețeaua de distribuție. Scopul este de a conecta la sistemul geotermal aproximativ 300 de locuințe private situate de-a lungul traseului deja trasat al conductelor principale, oferind astfel o alternativă economică și ecologică și pentru rezidenții din acea zonă.
Contextul acestei întârzieri de trei ani este complex, având la origine multiple probleme tehnice și logistice. Sistemul era inițial programat să funcționeze încă din iarna anului 2023. Totuși, proiectul a suferit modificări ale soluțiilor tehnice inițiale, iar procesul a fost bătut în cap de livrările întârziate ale componentelor esențiale pentru instalațiile de pompare, piese care au fost comandate din mai multe țări din Europa.
Aceste disfuncțiuni au dus la amânarea repetată a termenului de punere în funcțiune, până la momentul actual.
Situația din Pecica nu este izolată, ci face parte dintr-o tendință mai largă a proiectelor de infrastructură geotermală din județ, care întâmpină dificultăți similare.
Au fost divergențele dintre partenerii de contract cauza întârzierilor semnificative?
Un exemplu notabil este orașul Sântana, unde un proiect de anvergură similară, evaluat la 28 de milioane de lei, se află într-o fază avansată, dar nu finalizată.
Progresul lucrărilor a atins doar 55% din volumul total, iar noul termen limită pentru încheierea tuturor activităților a fost stabilit la sfârșitul anului 2028.
Primarul Sântanei, Daniel Tomuța, a oferit detalii privind stadiul actual al șantierului.
El a menționat că s-au efectuat deja cele două foraje necesare extracției apei geotermale și au fost instalate câteva sute de metri de conducte, dintr-un total de 2,7 kilometri prevăzuți în plan.
Cauza principală a slabei avansări a fost identificată în conflictele apărute între cele două companii care au câștigat licitația pentru execuția lucrărilor: una cu sediul în România și cealaltă în Ungaria.
Divergențele dintre partenerii de contract au generat întârzieri semnificative, ajungând chiar în instanțele de judecată, deși, conform primarului, aceste dispute par a fi fost rezolvate recent. „Am înțeles că aceste divergențe care au produs întârzierile au ajuns în instanță, dar au fost depășite”, a explicat edilul, sugerând că lucrările pot accelera în următoarele luni.
În faza inițială a proiectului din Sântana, rețeaua geotermală va alimenta trei instituții cheie: sediul Primăriei, Școala Gimnazială „Sfânta Ana” și Liceul Tehnologic „Ștefan Hell”. Analizând impactul financiar, Daniel Tomuța a subliniat importanța economică a schimbării sursei de energie. „Având în vedere prețurile actuale la energie, chiar și încălzirea celor trei clădiri publice cu apă geotermală va aduce economii substanțiale la buget”, a afirmat primarul, evidențiind eficiența pe termen lung a investiției.
Structura financiară a proiectului din Sântana reflectă modelul standard aplicat în astfel de inițiative regionale. Majoritatea fondurilor provin din programele europene de dezvoltare, contribuția proprie a autorităților locale fiind limitată la o sumă de 563.000 de lei. Această schemă de finanțare mixtă permite municipalităților să implementeze tehnologii costisitoare fără a suprasolicita bugetele locale, condiție esențială pentru viabilitatea proiectelor de infrastructură urbană modernă.