Conflict de interese din cauza PZ-ului din 2020?
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat motivația completă a hotărârii prin care a respins recursul lui Dominic Fritz, consolidând decizia instanței de apel. Aceasta a constat că fostul primar se afla într-o stare de conflict de interese administrativ.
Magistrații au subliniat că demersul său a fost „conștient și deliberat”.
Deși funcția de primar l-a deținut doar două zile, Fritz a semnat referatul necesar pentru votarea proiectului în Consiliul Local, fără a modifica textul inițial elaborat de predecesorul său.
Autoritatea Națională Anticorupție a susținut că conflictul de interese rezultă din aprobarea, în noiembrie 2020, a unui Plan Urbanistic Zonal care a favorizat un consilier local membru al USR. Legătura dintre cei doi era financiară directă: consilierul în cauză îl avea pe Fritz ca împrumutător în campania electorală din acel an, pentru o sumă de 25.000 de lei.
Deși municipalitatea nu a suferat un prejudiciu material concret, judecătorii au insistat că încrederea publică a fost afectată semnificativ, persistând suspiciuni serioase de părtinire în procesul decizional.
Hotărârea definitivă a dus la încetarea mandatului lui Dominic Fritz la finalul lunii septembrie.
Mandatul lui Fritz s-a încheiat în septembrie!
O modificare legală, promovată de PSD și sprijinită de AUR, a stabilit că orice persoană declarată definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese pierde automat statutul de ales local sau central.
Pe lângă pierderea funcției, fostul lider politic a primit și o interdicție de a ocupa o poziție publică timp de trei ani.
În analiza lor, magistrații ICCJ au recunoscut severitatea sancțiunii, dar au precizat că aceasta nu îl împiedică pe Fritz să exercite profesia în sectorul privat.
Recurentul a argumentat că impactul personal al interdicției este deosebit de sever, având în vedere că nu este doar fostul primar al Timișoarei, ci și președintele unui important partid parlamentar.
A punctat că limita de trei ani l-ar exclude de la participarea la alegerile locale și parlamentare programate pentru 2028, la voturile europarlamentare din 2029 și la alegerile prezidențiale din 2030.
Deoarece anul 2031 nu presupune consultări electore, prima ocazie în care ar putea concura ar fi cea din 2032, o distanță pe care Fritz o consideră disproporționată față de semnificația juridică relativ redusă a faptei sale.
Spre deosebire de prima instanță, care a fost criticată pentru lipsa analizei acestui impact, Înalta Curte a examinat în detaliu toate aceste susțineri privind proporționalitatea sancțiunii aplicate.