Ce face Primăria cu traficul?
Generalul Silviu Predoiu, fost director interimar al Serviciului Informații Externe, a lansat recent o critică aspră la adresa administrației locale.
Subiectul atacurilor sale este planul Primăriei Municipiului București de a redesena traseele bulevardelor Nicolae Bălcescu și Gheorghe Magheru, artere esențiale pentru fluxul vehicular prin inima capitalei.
Într-o declarație publică, Predoiu subliniază că consilierii locali solicită expertiza specializată privind această reconfigurare. Propunerea oficială vizează redistribuirea spațiului în favoarea pietonilor, a zonei verzi și a cicliștilor. Generalul consideră că această mișcare este paradoxală pentru un oraș traversat zilnic de aproximativ 1,5 milioane de automobile. El punctează că sistemul de transport în comun nu este deloc pregătit să compenseze lipsa mașinii personale, menționând în special situația delicată a STB, societate care abia a intrat în procedura de insolvență.
Predoiu sugerează o logică internă a administrației: dacă nu se reușește transformarea Herăstrăului, se va încerca metamorfozarea bulevardelor centrale, cele mai aglomorate, în parcări urbane. Aceeași abordare „rațională” se aplică și infrastructurii pentru biciclete. Datele istorice prezentate de general arată că în perioada 2008-2010 s-au cheltuit 11 milioane de euro pentru construirea a 122 de kilometri de piste dedicate. Totuși, în 2012, Poliția Rutieră a blocat circa 80% dintre aceste traseuri, justificându-se prin proiectarea defectuoasă și execuția proastă, care duceau cicliștii în locuri fără sens.
Acum, procesul se repetă într-un oraș îmbătrânit, unde pistele devin inutilizabile timp de 3-4 luni anual din cauza vremii nefavorabile. În acest interval, șoferii sunt forțați să se strecoe pe benzile rămasе, delimitate de popice portocalii fixate solid în asfalt. Generalul ridică o problemă practică legată de iarnă: unde se depozitează zăpada când utilajele o împing? Dacă înainte era pe trotuar, acum, cu jaloanele instalate pe banda de autobuz și pe pistă, rămâne nedumerirea asupra locației finale a zăpezii.
Prin discursul tot mai puternic al primarului, mesajul transmis conductorilor auto pare clar: aceștia nu sunt doriti în centru.
Primarul a trimis un mesaj clar șoferilor prin redesenarea bulevardelor?
Această atitudine afectează și industria auto, exemplificată de Dacia de la Mioveni, care a înregistrat o scădere de aproape 20% în producția din luna septembrie.
Deși nu se pretinde că Primăria a oprit liniile de asamblare, există o contradicție evidentă: se plânge dimineața de vânzările slabe ale autoturismelor, iar după-amiaza se prezintă mașina ca fiind inamicul public.
Predoiu observă că regulile par a se aplica doar cetățenilor obișnuiți. Se întreabă cu ce mijloace de transport se deplasează primarul, viceprimarii și directorii care reduc benzi și elimină locurile de parcare. Folosesc metroul, bicicleta sau mașina? Parlamentarii care susțin limitarea auto au cerut vreodată o bicicletă de serviciu? Publicarea listei flotei auto ar dezvălui cine pedalează efectiv.
Dacă obiectivul este reducerea traficului și creșterea veniturilor municipale, există o problemă fiscală simplă.
Mii de rezidenți ai Capitalei, locuitori în garajele multinaționalelor sau în căminele studențești, circulă cu înmatriculare din alte județe și plătesc impozitul acolo. O taxă de acces se discută în Consiliul General din 2025, dar evoluția ei este incertă.
Dacă această soluție este prea complexă pentru un oraș dinamic cu mulți rezidenți de tip flotant, legislația ar putea fi modificată pentru a permite înmatricularea auto în locația reală de reședință.
Concluzia generalului este fermă: un oraș nu se remediază prin tăierea benzilor, ci prin oferirea alternativelor. Prioritatea ar trebui să fie transportul public funcțional, respectând orarul, înainte de a exercita presiuni asupra șoferilor. Altfel, nu se construiește un oraș verde, ci unul furios.