Ce context complex a dus la apariția acestei entități?
Compania de stat dedicată transportului feroviar de marfă, Carpatica Feroviar România, a înregistrat o schimbare majoră la nivelul conducerii sale superioare. Începând cu 1 octombrie 2026, entitatea funcționează sub supravegherea unui nou Consiliu de Administrație, format din cinci membri numiți pentru un termen de patru ani.
Singurul acționar al firmei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a aprobat această componență a boardului de conducere.
Noua structură managerială este condusă de Adrian-Daniel Găvruța, desemnat președinte. Lângă acesta, în organigrama de conducere s-au alăturat Daniel Apostolache, Gabriel Budescu, Mariana Miclăuș și Mirela-Cristina Goicea.
Dintre aceștia, doar Daniel Apostolache deține statutul de administrator executiv, poziție pe care o ocupă concomitent cu cea de director general al companiei. Restul membrilor, inclusiv președintele Găvruța, sunt administratori neexecutivi. Mandatul tuturor acestor oficiali va expira în octombrie 2030.
Contextul în care a apărut această entitate este unul complex. Carpatica Feroviar România a fost înființată în 2024 cu scopul de a prelua activitatea anterioarei CFR Marfă, o firmă care suferea de probleme financiare cronice și care traversase o tentativă eșuată de privatizare.
Statul român a optat pentru crearea unui operator nou, cu capital integral de stat, menit să asigure atât transportul comercial, cât și cel strategic. Deși este o companie de transport marfă, ea nu are un profil obișnuit.
Guvernul i-a atribuit un dublu rol, civil și militar
Guvernul i-a atribuit un dublu rol, civil și militar, obligând-o să transporte pentru Ministerul Apărării Naționale diverse categorii de bunuri esențiale: tehnică de luptă, armament, muniții, trupe, echipamente, utilaje și combustibili.
Această sarcină trebuie îndeplinită inclusiv în perioadele de pace, asigurând o capacitate logistică vitală independentă de fluctuațiile pieței.
Decizia de a crea un astfel de instrument strategic a fost influențată semnificativ de poziția României pe flancul estic al NATO și de proximitatea față de conflictul din Ucraina. Autoritățile au dorit o companie proprie, robustă, capabilă să gestioneze transporturile critice pentru apărare. La momentul lansării, operațiunile au pornit practic de la zero, cu un singur angajat în evidențe — directorul general. Daniel Apostolache, citat de publicația Club Feroviar, sublinia atunci diferența față de predecesoare: „Carpatica Feroviar nu e CFR Marfă”.
Deși startul a fost modest, rezultatele financiare din primul an de activitate au fost pozitive. Potrivit unui comunicat oficial emis de companie, la finalul anului 2025, Carpatica Feroviar a raportat un profit net de 9,23 milioane de lei, având o marjă de rentabilitate de 15 la sută.
În ceea ce privește forța de muncă, numărul angajaților a crescut progresiv, ajungând la 76 de persoane la închiderea exercițiului financiar din 2025.
Această evoluție contrastează cu situația dificilă a fostei CFR Marfă, unde zeci de mii de salariați (în unele estimări menționate în contextul larg al sectorului, circa 1.550 sau chiar 1.700, în funcție de sursele referitoare la faliment și disponibilizări) se confruntau cu întârzieri în plata salariilor de luni de zile, iar Parlamentul a respins inițial soluțiile propuse pentru rezolvarea crizei.
Astfel, prin numirea noului Consiliu de Administrație, statul român consolidează structura de conducere a acestui operator strategic, punând accent pe profesionalism și pe dubla misiune de servit atât cerințele comerciale, cât și cele ale apărării naționale, într-un moment geopolitic sensibil.