TBM-ul are dimensiuni colosale!
Nivelul istoric de scădere al cursului principal al Dunării a generat o situație excepțională la Cernavodă, unde cotă de apă a atins marcajul de minus 259 de centimetri. Acest nivel se află la doar trei centimetri deasupra pragului operațional critic de minus 262 de centimetri, limită esențială pentru asigurarea fluxului de apă de răcire către centrala nucleară.
În contextul în care debitele fluviului la intrarea în teritoriul românesc au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, autoritățile competente au optat pentru o intervenție imediată prin suplimentarea temporară a aportului hidric, măsură destinată să stopeze continuarea descenderii cotei de apă.
Această problemă de apă la Dunăre are repercusiuni majore nu doar asupra infrastructurii energetice naționale, ci și asupra proiectului strategic de metrou din Belgrad. Un utilaj de foraj tunelar, fabricat în China și cunoscut popular sub denumirea de „cârtiță”, se află momentan blocat la granița României, neputând avansa spre destinația sa finală.
Ministerul interimar de finanțe al Serbiei, Sinisa Mali, a semnalat această obstacolare, precizând că echipamentul este destinat constructorului primului metrou din capitala sârbă.
Mașina de foraj a tunelurilor (TBM) prezintă dimensiuni colosale, cântărind 1.800 de tone și având o lungime ce depășește 100 de metri, iar diametrul său se apropie de 10 metri. Mali a inspectat personal șantierul de la Makisko polje, prima stație din rețeaua feroviară subterană belgradană, și a exprimat speranța ca lucrările de execuție a traseului să fie finalizate până la finele anului 2029.
După terminarea forajului, va fi necesar un interval de șase până la opt luni pentru efectuarea testelor tehnice și a inspecțiilor finale.
Conform declarațiilor ministrului serb, cele două utilaje de foraj vor fi poziționate inițial în mod separat.
Prima mașină va opera de la Makisko polje, în timp ce a doua va fi instalată printr-un puț special la stația din cartierul Karaburma, în apropierea podului Pancevo.
Odată montate, cele două „cârtițe” vor demara săpătura către Târgul din Belgrad, loc unde se preconizează întâlnirea lor. Avansul zilnic estimat este de aproximativ zece metri, ritm constant pe durata executării tunelului. Proiecția generală indică finalizarea tuturor liniilor de metrou, cu o extensie totală de circa 70 de kilometri, în deceniul curent.
Rețeaua va cuprinde trei trase distincte: prima linie va lega zonele Zeleznik și Mirijevo, a doua va conecta Mirijevo cu Bezaninjska kosa, iar a treia va uni Bezanijska kosa cu Trosarina.
Decizii stricte la Cernavodă!
Lucrările pentru a doua linie a metroului belgraderian ar putea intra în faza de execuție din anul 2028.
Situația hidrologică tensionată de la Cernavodă a determinat o serie de decizii administrative stricte.
Pentru intervalul cuprins între 10 și 18 octombrie 2026, s-a dispus evacuarea suplimentară a apei din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, cu o rată de 20 de metri cubi pe secundă.
Această măsură, comunicată de Administrația Națională „Apele Române”, este parte dintr-un pachet de intervenții care include și eliberarea controlată de ape din acumulările Izbiceni (pe cursul Oltului) și Mihăilești (pe cursul Argeșului).
Aceste manevre sunt calibrate în funcție de volumul de apă disponibil, de timpul necesar curgerii acesteia spre Dunăre și de prognoza evoluției debitelor, cu scopul de a contracara scăderea nivelului în secțiunea Cernavodă.
Deși evacuarea din Iezer este programată strict în perioada menționată, eficiența reală a acestor acțiuni rămâne condiționată de dinamica hidrologică iminentă. Conform datelor oficiale, măsura nu implică golirea completă a acumulării Iezer; după finalizarea evacuărilor planificate, în lac va mai rămâne disponibil un volum de peste 40 de milioane de metri cubi de apă.
Ajustarea cantităților evacuate se va face în permanență, ținând cont de cotele înregistrate și de parametrii de exploatare ai sistemului. Toate aceste decizii se înscriu în cadrul măsurilor adoptate prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Impactul direct al acestui deficit hidric asupra producției de energie s-a materializat prin oprirea celor două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Unitatea 1 a intrat într-o oprire controlată în data de 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august 2026, informații confirmate de Nuclearelectrica și de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
La data de 8 octombrie, oficialii au anunțat că ambele unități vor rămâne inactive cel puțin până la 15 octombrie, fără ca o dată exactă de repornire să fi fost stabilită.
Această pauză preventivă își propune să mențină standardele de securitate nucleară în condițiile debitului redus al fluviului care traversează zona centrală.