Sentință istorică pentru prăbușirea viaductului Morandi
Justiția italiană a dat un verdict dur în dosarul prăbușirii viaductului Morandi din Genova, o catastrofă care, pe 14 august 2018, a curmat 43 de vieți. Giovanni Castellucci, fostul director executiv al companiei care gestiona podul și o vastă rețea rutieră, a primit cea mai aspră pedeapsă: 12 ani de închisoare. Decizia face parte dintr-un proces mamut, în care 32 de persoane – ingineri și responsabili cu siguranța – au fost condamnate la pedepse cuprinse între un an și 11 luni și 12 ani. Deși verdictul marchează un punct de cotitură, avocații lui Castellucci au anunțat deja că vor ataca decizia cu apel.
Tragedia s-a produs în timpul unei furtuni violente, când o secțiune a viaductului s-a prăbușit, antrenând în cădere liberă zeci de vehicule. Printre victime s-au numărat și doi români, a căror pierdere a fost confirmată oficial de Ministerul Afacerilor Externe. Unul dintre conaționalii noștri, un șofer de camion, a murit la spital după ce a supraviețuit impactului inițial. Catastrofa a provocat un val de furie națională, forțând evacuarea a sute de oameni și declanșând o dezbatere aprinsă despre riscurile privatizării infrastructurii critice.
Neglijență sistematică sau eroare de proiectare?
În fața magistraților, procurorii au susținut că dezastrul nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unei neglijențe sistematice. Aceștia au demonstrat că deficiențele structurale erau cunoscute de ani buni, însă lucrările de reparații au fost amânate deliberat pentru a proteja profiturile companiei. Instanța a validat această teză, găsindu-l pe Castellucci vinovat de omor din culpă și omisiuni grave.
De cealaltă parte, apărarea a mizat pe ipoteza unui defect de proiectare originar, susținând că cedarea unui cablu de susținere nu putea fi detectată prin mentenanța curentă. Avocații au argumentat că fostul director a urmat recomandările experților și că procesul a căutat un „țap ispășitor” în locul unei analize tehnice obiective. În urma tragediei, Italia a schimbat radical modul în care gestionează autostrăzile, inclusiv prin retragerea familiei Benetton din acționariatul Autostrade per l' Italia, în timp ce noul viaduct a fost reconstruit și inaugurat în mai puțin de doi ani.