De ce ocupă România ultima poziție în clasament?
Raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cunoscut sub denumirea de „Education at a Glance 2026”, a fost publicat marți și relevă o situație îngrijorătoare pentru sistemul românesc de educație timpurie. Documentul, elaborat de OCDE, demonstrează că, deși s-au înregistrat avansuri în ceea ce privește înscrierea copiilor în forme de învățământ preșcolar, indicatorii naționali rămân constant sub media înregistrată la nivelul statelor membre ale organizației.
În special, rata copiilor cu vârste cuprinse între trei și șase ani care frecventează grădinița este inferioară valorii medii a OCDE, confirmând persistența unui decalaj semnificativ în acest segment de vârstă.
Care este situația alarmantă a preșcolarilor?
Analizând datele din 2024, se observă că 76% dintre copiii români a căror vârstă se încadrează între trei ani și începutul învățământului primar (care la noi este stabilit la șase ani) erau înregistrați în programe de educație și îngrijire timpurie. Acest procent stă sub media OCDE, care se ridică la 90%, fapt care subliniază faptul că participarea la astfel de servicii este o practică standardizată și larg răspândită în toate țările din rețea pentru copiii de la trei ani în sus.
Totuși, imaginea completă a performanței României devine mult mai critică când ne uităm la categoria celor mai mici.
Ce ne arată imaginea completă a educației?
Țara noastră ocupă poziția din coada clasamentului printre statele incluse în studiu, dacă luăm în calcul copiii cu vârste sub trei ani care beneficiază de servicii de creșă. Conform documentului oficial, 12% dintre copiii români în vârstă de doi ani sunt înscriși în programe de dezvoltare educațională timpurie care respectă standardele Clasificării Internaționale Standard a Educației, asigurând o combinație între aspectele educative și cele de îngrijire.
Deși această rată de 12% plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor OCDE pentru care există statistici disponibile, raportul notează o tendință pozitivă: cifra reprezintă o creștere de aproximativ șase puncte procentuale comparativ cu anul 2015, semnalând o îmbunătățire treptată a ratelor de înscriere în acest segment vulnerabil al populației.