De la mahalaua veche la șantierul secolului!
Înapoi la rădăcini, pe cel mai vechi șantier din București. Ghencea, de la mahalaua de sfârșit de secol 19 la Prelungirea de azi.
Acum 18 ani, șantierul Prelungirea Ghencea apărea pentru prima dată. Pe hârtie.
În 2006, proiectul își face cumva loc în planurile Consiliului General al Municipiului București, dar rămâne rătăcit prin sertare până în septembrie 2019, când încep oficial lucrările de execuție sub administrația PMB.
În 2020, încep doi ani de blocaje aproape totale din cauza problemelor financiare ale PMB, a reorganizării companiilor municipale și a întârzierilor masive de exproprieri. În perioada 2022-2024, proiectul e reluat și împărțit pe tronsoane. O parte din execuție este preluată ulterior de Trustul de Clădiri Metropolitane, iar pentru capătul dinspre Ilfov / Pasaj Domnești s-au făcut parteneriate cu CNAIR și Consiliul Județean Ilfov.
Suntem în 2026, spre final, și e tot șantier pe Prelungirea Ghencea, la „supralargire și modernizare”. Pe unele tronsoane ritmul este bun, pe altele e complicat din cauza lucrărilor edilitare conexe. Dar putem merge și mai mult în trecut în Ghencea. Citește, pe B365. ro, istoria locului din București unde oamenii trăiesc, practic, în cel mai vechi șantier din oraș.
Cine reușește să deblocheze traficul din Ghencea?
Ghencea nu a fost întotdeauna un șantier activ, ci o mahalauă cu o istorie bogată.
În secolul 19, zona era o comunitate cu o identitate proprie, case de lemn și o viață comunitară vibrantă.
Cu timpul, urbanizarea a transformat mahalaua într-o zonă industrială și apoi rezidențială, dar proiectul de Prelungire a adus o nouă dimensiune: infrastructură modernă care conectează cartierele și facilitează circulația.
Această transformare nu a fost lină, ci a fost marcată de conflicte și întârzieri, dar a dus la o îmbunătățire semnificativă a accesibilității și a calității vieții pentru locuitorii din zonă. Execuția proiectului a însemnat o serie de provocări, de la probleme financiare și reorganizări instituționale până la blocaje în procesul de expropriere.
Dificultățile întâmpinate au impus o reîmpărțire a proiectului pe tronsoane, cu implicarea mai multor entități, inclusiv Trustul de Clădiri Metropolitane și parteneriate strategice cu CNAIR și Consiliul Județean Ilfov. Această abordare a permis o mai bună gestionare a resurselor și o accelerare a ritmului lucrărilor, deși unele tronsoane rămân încă în fază de execuție din cauza complexității lucrărilor edilitare conexe.