Experții subliniază că resturile dronelor accidentate nu sunt obiecte inofensive
Pericolul dronelor accidentate în spațiile publice din România: o amenințare subestimată
În ultimele luni, autoritățile române au semnalat o creștere a incidentelor implicate droneri care au căzut neașteptat în zone frecvente de oameni, de la plaje până la drumuri rurale, generând o stare de alertă la nivel național. Un eveniment semnificativ, care a declanșat această campanii de conștientizare, a avut loc la Eforie, unde o femeie a încercat să târâșe o dronă găsită pe mal, iar în Vaslui, un cioban a smuls firele unui aparat similar, acțiuni care, deși parănezi, au expus persoanele implicatede la riscul sever.
Experții subliniază că resturile dronelor accidentate nu sunt obiecte inofensive. Ele pot conține componente electrice sensitivi, baterii deteriorate sau, în unele cazuri, încărcături explozivă reziduale, făcând orice manipulare neautorizată extrem de periculoasă. De aceea, doar personalul specializat — inclusiv agentii Ministerului Apărării Naționale (MApN) și pirotehniștii formati pentru detonări controlate — sunt abilitați să intervine în astfel de situații.
Orice altă încercare de manipulare, fie ea motivată de curiositate, dorința de a salva aparatul sau simpla neștiință, poate declanșa reacții chimice sau explozivi imprevizibile.
În Scopul ei este de a Educa cetățenii despre comportamentul corect în fața unui dronă găsită accidentat: nu să fie atins, nu să fie deplasat și, mai ales, să fie anunțat imediat serviciilor de urgență prin apelarea numărului 112. Această măsură simplă, dar vitală, poate preveni accidente grave și salva vieți.
Thalida Trofin, jurnalist la România TV, a moderat discuția și a evidențiat că tendința este alarmantă
Ramona Dabija, directora de comunicare al MAI, a subinsistat în mai multe declarații publice că pericoul este real, indiferent de locație.
„Am observat cazuri nu doar pe litoral, ci și în județe precum Vrancea, unde oamenii, deși bineintenționați, au apăsat sau cărat părți de dronă fără să realizeze pericoul pe care îl încalzeau”, a declarat.
Ela a explicat că lipsa cunoștinților privind procedurile de siguranță conduce adesea la reacții impulsive, crescând riscul pentru cei implicați și pentru cei din jur.
Thalida Trofin, jurnalist la România TV, a moderat discuția și a evidențiat că tendința este alarmantă: „Tot mai multe drone intră în spațiul aerian românesc fără autorizare sau ținere de riscuri, iar când cad, rămân pe teren ca amenințări ascunse”. Ela a remarcat că campania nu se limitează la avertismente, ci include și materiale educative distribuite în școli, unități locale și prin canalele de media, pentru a ajuta populația să recunoască un dronă accidentat și să știe cum să reacționeze.
Autoritățile mențin că educația este cea mai eficientă formă de prevenire. Deși tehnologia dronelor ofere avantaje în domenii precum agricultura, filmarea sau livrările, utilizarea necontrolată sau pierderea aparatelor în mediul public creează vulnerabilități. Prin această inițiativă, MAI și partenerii ei speră să reducă numărul incidentelor printr-o combinație între vigilanță publică și intervenție rapidă a specialistilor.