Trafic de influență și complicitate?
Paul Philip al României, cunoscut publicului ca Prințul Paul, continuă lupta juridică intensă împotriva transferului său spre România, unde i se cere să își execute o sentință de închisoare. În vârstă de 78 de ani, monarhul auto-proclamat a prezentat, miercuri, argumente noi la Curtea de Apel din Paris, insistând pe fragilitatea sa fizică și pe caracterul politic al dosarului care-l vizează.
Conform agenției AFP, el a acuzat autoritățile de la București de o campanie de persecuție care s-a întins pe o perioadă de trei decenii.
Instanța pariziană a analizat o ultimă solicitare de suspendare umanitară a deciziei de predare.
Această mișcare legală survine în contextul în care Curtea de Casație, instanța supremă din sistemul judiciar francez, a confirmat recent, după o procedură complexă și prelungită, validitatea predării prințului.
Situația a evoluat în această vară, avocații săi – Miriame Laïchi, Patrick Ramaël și Elie Salhab – reușind să obțină eliberarea temporară a clientului lor. Ulterior, apărarea a depus o cerere formală pentru suspendarea executării hotărârii, bazându-se pe starea medicală precară a prințului. În timpul pledoariei, avocatul Patrick Ramaël, fost judecător de instrucție, a fost extrem de elocvent. Acesta a susținut că doar o altă formă de putere poate contracara o putere dominantă și a avertizat că, dacă sistemul judiciar independent nu intervine, Paul de România va fi transportat din Franța pe o targă, promițând însă că se va întoarce rapid, de data aceasta într-un sicriu.
Ramaël a accentuat aspectul politic al cauzei, identificând o serie de deficiențe majore în funcționarea justiției franceze. El a ridicat suspiciunea privind încălcarea secretului deliberărilor Curții de Casație, susținând că atât presă, cât și statul român au luat cunoștință de detaliile procesului înainte ca apărarea să fie informată.
Din partea instituției, avocatul general a contrazis această poziție, afirmând că este imposibil să se revină asupra deciziei de predare.
Ea a menționat că toate datele medicale au fost evaluate cu atenție și că afecțiunile prințului pot fi monitorizate și tratate adecvat chiar și pe teritoriul românesc.
Contextul penal al cauzei este legat de acuzații de trafic de influență și complicitate. Paul Philip al României deține dubla cetățenie, fiind atât român, cât și britanic. El este descendent direct al regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii monarhi ai țării. Acuzațiile îi reproșează că, începând din anul 2006, a conlucrat cu un grup de escroci pentru a recupera bunuri pe care le revendica drept moștenitor al Casei Regale.
În 2020, instanțele române l-au condamnat la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare. Dosarul a implicat un total de 18 inculpați, iar prejudiciul adus statului a fost estimat de către autoritățile judiciare la suma de 145 de milioane de euro, o cifră pe care apărarea o contestă ferm.
Decizia finală pe 4 noiembrie!
Traseul legal al prințului a fost sinuos: o primă cerere de extrădare a fost respinsă atât de instanțele franceze, cât și de cele malteze, după ce acesta a fost arestat pe insula Malta.
La acea vreme, Curtea de Apel din Paris considerase că mandatul de arestare avea un caracter disproporționat. A urmat o succesiune de decizii contradictorii, culminând cu aprobarea finală a Curții de Casație.
Decizia finală privind această ultimă contestație va fi anunțată pe 4 noiembrie. Articolul de față este destinat exclusiv informării cititorilor. Instituțiile media sau companiile care doresc un acord pentru republicarea textelor noastre pot trimite o solicitare la adresa de e-mail abonamente@news. ro.
Termeni cheie: Franța, justiție, apel, Paul de România, predare, România, pedeapsă, închisoare, trafic de influență, complicitate, starea sănătății, suspendare umanitară, Curtea de Casație, patologii neurologice, patologii cardiace, internare, Fresnes, targă, sicriu, Patrick Ramaël, secretul deliberărilor, presă, îngrijire medicală, Paul Philip al României, Carol al II-lea, escroci, proprietăți.
Recomandări editoriale: Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat că viitorul guvern va include trei vicepremieri, câte unul din partea fiecărei formațiuni politice care susține majoritatea, respectiv PNL, USR și UDMR. Numărul de ministere nu va fi mărit.
Interviu: Alina Șerban, prima regizoare romă care a obținut un premiu la Festivalul de Film de la Veneția, a declarat: „Unda de iubire a fost și este mult mai puternică decât cea rasistă”.
Eveniment: Noi detalii au apărut în cazul tinerei decedate, a cărei cadavru a fost găsit într-o valiză plutind pe râul Olt. Partenerul ei este suspectat de implicare în deces.
Educație: Analiza realizată de Cushman & Wakefield Echinox indică o medie de 4,5 studenți pentru fiecare loc disponibil în căminele din principalele centre universitare din România. Concurența cea mai mare se înregistrează la București, iar rata de ocupare cea mai ridicată este la Iași.
Intern: În Canada a început procesul unui fost bucătar care a comercializat la nivel global „kituri pentru sinucidere”.