Norvegia va continua exploatarea petrolului din Arctica, chiar și în fața presiunii europene?
Norvegia va menține exploatarea giacimentelor de petrol și natură gas din zona Mării Barents, chiar și în fața presiunii Uniunii Europene pentru un blocaj al extracției de combustibili fosili din Arctica. Asta l-a declarat Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei, într-un interviu pentru Reuters.
El a admitut, de asemenea, că imaginea națională a fost deformată de prezentarea repetată a Norvegiei ca „bateria verde” a continentului – o noțiune pe care o consideră acum inadevărată și contraproducente.
Pe lângă extracția de hidrocarburi, Norvegia benefică în majoritatea anilor de un surplus de energie regenerabilă, produsă de o rețea vastă de baraje și cursuri de apă care funcționează cu centrale hidroelectrice. Această energie suplimentară a fost trimisă constant spre statele membre ale Uniunii prin intermediul rețelelor de transport transfrontalieră.
Deși în trecut s-a promovat idea unei Norvegii care să echilibreze rețeaua electrică europeană prin exportul de energie curată, Aasland a explicat că această viziune a fost o greșeală strategică, deoarece capacitățile nationale nu sunt suficiente pentru a stabiliVoltajul și prețurile pe un piețea atât de mare și interconectată precum cea europeană.
El a subliniat că creșterea dependenței față de rețeaua continentală a expus Norvegia la volatilitatea prețurilor de pe piața de la Londra până la Frankfurt, efect amplificat de închiderea unităților de producție pe cărbune și nucleare în alte state, precum și de ritmul încet al investițiilor în noi centrale la gaze. În acest context, ministrul a apelat la statele europene să reinforgeze bazele sistemului energetic prin consolidarea surselor de bază, necesare pentru a asigura prețuri mai prevedabile și o mai bună repartiție a resurselor între națiuni.
„Doar un rețea puternic și bine integrat poate asigura stabilitatea la nivel continental”, a insistat Aasland, subliniând că viitorul energetic nu se construiește pe izolare, ci pe interdependență gestionată cu răbdare și planificare.
Norvegia va menține exploatarea petrolului din Arctica, chiar și în fața presiunii UE?
Deși Norvegia nu va începe construirea de noi interconectoare electrice, rămâne determinată să păstreze o colaborare strânsă cu partenerii săi din Europa în domeniul energetic. Aasland a remarcat că inițiativa „bateriei verzi”, deși a dus la dezvoltarea unor noi linii de transfer – inclusiv cele către Marea Britanie și Germania –, a generat și reacții interne, mai ales când facturile de electricitate au început să ridice în domiciliile norvegiene.
Acest contraccolp a dus la o reevaluație critică a politicii de deschidere a rețelei nationale către piața unică a UE.
În contextul post-invaziei rusă în Ucraina din 2022, Norvegia a asumat rolul de principal furnizor european de gaze naturale, acoperind aproximativ un treime din consumul total al Uniunii și al Marii Britanii. Anul trecut, extrageriile de gaz au apropiat de nivele istorice, în timp ce producția de petrol a atins punctul cel mai înalt înapoi de la 2009.
Totuși, prognozele autoritare indică un declin semnificativ al volumelor după 2030, exceptând cazul în care se vor identifica și exploata nouă giacimente în zonele încă necunoscute ale Mării Barents.
În acest cadru, Aasland a afirmat că continuarea activităților de explorare și exploatare în regiunea arctică nu este doar o necesitate nacională, ci și o contribuição la siguranța colectivă a continentului. El a exprimat această convinție într-un interviu pentru Reuters desfășurat în preajma ONS – conferința bianuală de energie care se desfășoară în Stavanger și care a început luni – subliniând că, în mediul actual de tensiuni geopolitice și incertitudini de aprovizionare, renunțarea la resursele arctice ar fi o greșeală de vedere strategică.
Deși Bruxelles susține actualmente o interzicere a forajelor noi în Arctica pentru motive de protecție a mediului, există semne de deschidere către o posibles revisionare a acestei politici, mai ales în lumină a presiunilor generate de riscul de insuficiență energetică. Aasland a concluzionat că echilibrul dintre grija ecologică și necesitatea de a asigura fluxuri constante de energie nu poate fi găsit prin interziceri totale, ci printr-o abordare realistă, bazată pe date și pe responsabilitate partajată.