Cum se va abandona arhitectura birocratică sovietică în Moldova?
Chișinăul este pe punctul de a finaliza o transformare structurală majoră, pe care partenerii de peste Prut au amânat-o de decenii. Proiectul de reorganizare a teritoriului din Republica Moldova vizează reducerea drastică a entităților administrativ-teritoriale de al doilea nivel, eliminând 32 de consilii raionale existente.
În schimbul acestora, statul va institui un nou sistem bazat pe trei mari regiuni, care vor funcționa începând cu anul 2027, după următoarele alegeri locale. Acestea vor avea sediile centrale la Bălți, Chișinău și Cahul.
Această mișcare se desfășoară pe fondul unei stagnări administrative în România, unde majoritatea localităților rurale numără sub 3.000 de rezidenți, iar cea mai mică comună din țară are aproximativ 90 de locuitori. Deși ideea unei reforme profunde a structurii teritoriale figurează în promisiunile electorale ale tuturor actorilor politici de 35 de ani, implementarea concretă pare imposibilă. Sistemul administrativ românesc rămâne neschimbat din anii 1960, perioadă în care a avut loc ultima mare reîmpărțire a teritoriului.
În contrast cu vecinii, Republica Moldova a decis să abandoneze arhitectura birocratică moștenită din epoca sovietică.
Țara se confruntă cu aceleași provocări ca România: o fragmentare excesivă a hărții administrative, un proces accelerat de depopulare a satelor și cheltuieli de funcționare a instituțiilor publice care devin greu sustenabile bugetar.
Documentul conceptual elaborat de Guvernul de la Chișinău propune lichidarea celor 32 de raioane și gruparea lor în trei entități macro-regionale: Nord, Centru și Sud.
Statutul actual al municipiilor Chișinău și Bălți va fi păstrat, iar unitatea autonomă Găgăuzia își va menține regimul juridic special. O noutate importantă o reprezintă reorganizarea actualului raion Taraclia, care va deveni un municipiu de al doilea nivel.
Analistii consideră că o astfel de restructurare ar fi extrem de dificilă în România, din cauza rezistenței puternice a așa-numiților „baroni locali”.
În țara noastră, partidele politice se opun adesea dispariției județelor pe care le controlează, iar discuțiile sunt complicate de temerile privind formarea unor enclave etnice maghiare și de neclaritatea privind atribuțiile viitoarelor regiuni de dezvoltare.
Cine va stabili prioritățile regionale în noul sistem?
Primul pilon al noii viziuni guvernamentale moldave constă în redenumirea unităților de al doilea nivel ca „regiuni”. Guvernul susține că această schimbare terminologică și funcțională este esențială pentru modernizarea statului, reducând simultan numărul de instituții, birocrația și volumul de atribuții.
Mandatul acestor noi entități va fi strict limitat, concentrându-se pe facilitarea dezvoltării regionale și pe stimularea colaborării dintre primării.
Autoritățile regionale vor fi responsabile de identificarea priorităților specifice fiecărei zone geografice, sintetizându-le într-un plan unic de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare. Implementarea acestor inițiative se va face în parteneriat direct cu primăriile, iar regiunile vor oferi asistență tehnică la cerere pentru proiectele locale.
Mai mult, ele vor acționa ca parteneri principali și promotori activi în accesarea fondurilor europene destinate coeziunii, dezvoltării regionale și cooperării transfrontaliere.
Un aspect crucial clarificat în document este faptul că serviciile curente oferite de raioane nu vor fi mutate în sediile centrale ale regiunilor. În schimb, ghișeele, actele administrative și serviciile de bază vor rămâne în localitățile respective, asigurând proximitatea față de cetățeni.
Regiunile nu vor presta direct servicii publice; acestea vor fi garantate de primării sau de structurile teritoriale ale administrației centrale. Rolul principal al regiunilor va fi planificarea investițiilor pe termen lung și inițierea proiectelor strategice.
A doua componentă majoră a reformei implică reorganizarea celor 32 de raioane în trei regiuni administrative – Nord, Centru și Sud – plus municipiul Taraclia.
Regiunile Nord, Centru și Sud vor cuprinde teritoriile a 31 de raioane existente, în timp ce actualul raion Taraclia va fi transformat în municipiu, având statut de unitate administrativ-teritorială de al doilea nivel.
Astfel, arhitectura administrativă a Republicii Moldova va fi simplificată semnificativ, eliminând dublurile de competențe și creând un cadru mai eficient pentru gestionarea resurselor publice.