Capitala dacică a beneficiat de campanii științifice riguroase?
Conflictul generat de intervențiile masive de reamenajare la Sarmizegetusa Regia a captat atenția publicului în ultimele luni, ducând la dezbateri aprinse privind viitorul estetic al acestui loc sacru. Oficialii locali argumentează că, începând cu anul 2027, cetățenii și turiștii vor putea admira capitala dacică într-o formă mult mai plăcută și captivantă, rezultatul eforturilor actuale de conservare.
Imaginea sitului arheologic, fotografiat în luna octombrie, reflectă transformările în curs, sub egida Administrației Sarmizegetusa Regia.
Istoria recentă a acestui loc este marcată de intervenții tehnice profunde, cel mai mare episod având loc la începutul anilor 1980. În acea perioadă, specialiștii au efectuat lucrări de restaurare fără precedent, modificând aspectul a numeroase structuri monumentale.
De exemplu, discul solar sculptat din andezit a fost completat utilizând mortar de ciment, o soluție tehnică ce a rămas în memorie.
La rândul său, în interiorul Marelui Sanctuar Circular au fost instalate stâlpi din lemn, iar blocurile de piatră calcară aflate într-o stare avansată de degradare au fost suplocate prin replici moderne.
Sistemul de apărare al cetății a fost ridicat și protejat suplimentar, iar calea antică pavată a suferit operațiuni de reparație.
Terasele au fost stabilizate printr-un sistem complex de ziduri de sprijin realizate din beton armat, completat cu un mecanism de drenaj destinat evacuării eficiente a apelor.
Aceste măsuri au stârnit, încă de atunci, polemici, în special din cauza introducerii unor discuri și blocuri din beton în zona sacră, menite să reconstruiască vizual templele din epocă, dar considerate de unii ca fiind o alterare a autenticității.
Deschiderea fotografică a Marelui Sanctuar Circular subliniază importanța acestui spațiu în contextul dezbaterilor actuale. Procesul de reparație nu a fost însă complet finalizat în acea perioadă, iar o parte din soluțiile aplicate au fost retrase în anii următori. Un exemplu notabil îl constituie eliminarea, în anul 2010, a aproximativ 50 de discuri din beton care fuseseră amplasate în prima jumătate a anilor 1980. Această decizie a fost luată pe baza unei dispoziții emise de Ministerul Culturii, care a cerut revenirea la o imagine mai curată a sitului.
În ultimii zece ani, activitățile de întreținere și conservare au continuat neîntrerupt, fiind coordonate de Consiliul Județean Hunedoara.
Activitățile de conservare s-au continuat neîntrerupt?
Această instituție a preluat administrația oficială a sitului în anul 2013, extinzându-și ulterior responsabilitățile asupra altor cetăți dacice importante, precum Costești–Cetățuie, Costești–Blidaru, Luncani–Piatra Roșie și Bănița.
Toate aceste locații, inclusiv Sarmizegetusa Regia și cetatea Căpâlna din județul Alba, fac parte din lista Patrimoniului Mondial UNESCO de la 1999, conferindu-le o valoare universală recunoscută.
Pe lângă administrarea curentă, capitala dacică a beneficiat constant de campanii științifice riguroase. Cercetările arheologice recente au dus la descoperirea unor structuri antice necunoscute până acum, alei pavate specifice perioadei dacice și noi informații despre modul în care era organizată așezarea și cum s-a transformat în timpul Antichității.
O intervenție semnificativă a avut loc în 2017, când cei vechi stâlpi din stejar, montați în 1980 în Marele Templu Circular, au fost înlocuiți. Scopul acestei acțiuni a fost îndepărtarea elementelor degradate, păstrând totuși amenajarea care permite vizitorilor să înțeleagă forma și volumul clădirii originale. Noile 117 stâlpi sugerează conturul exterior și împărțirea interioară a templului, fără a pretinde la o reconstituire integrală.
Stâlpii demontați au fost transformați în bănci de odihnă, plasate în apropierea vestigiilor din zona sacră, oferind astfel un confort suplimentar turiștilor.
Cele mai ample lucrări de restaurare din ultimele decenii s-au concentrat în ultimii patru ani, vizând în principal fortificația antică, ale cărei ziduri au o lungime totală de un kilometru, și Terasa a X-a. Proiectul inițiat în 2022, dedicat restaurării incintei fortificate, a avut ca obiectiv consolidarea și reparația zidurilor și a porților de acces, amenajarea unui traseu nou pentru vizitare, construirea unui lapidariu și a unui adăpost pentru turiști.
Costurile totale ale acestor lucrări au fost estimate la circa 2,2 milioane de euro, fonduri asigurate prin Granturile SEE 2024–2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, complementate cu resursele proprii ale Consiliului Județean Hunedoara.
Imaginile furnizate de CJ Hunedoara ilustrează progresul fizic al acestor lucrări majore.
Al doilea proiect major, evaluat inițial la aproximativ 11,3 milioane de lei conform contractului de finanțare prin PNRR, a vizat conservarea, restaurarea și valorificarea Terasei a X-a, locul unde se află Marele Templu de andezit. Intervențiile au inclus protejarea elementelor antice păstrate, consolidarea zidurilor de susținere și refacerea parțială a aspectului templului, prin reaşezarea plintelor și recompunerea elementelor lipsă, fără a afecta structura originală.