Costuri suplimentare de 6.000 lei pentru o firmă cu 20 de angajați!
Dezbaterea privind creșterea pragului minim al remunerației pentru anul 2027 a generat o serie de calculații detaliate publicate de Cristina Chiriac, șefa CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin). Această analiză scoate în lumină aspectele financiare ale unei astfel de decizii, atât din perspectiva lucrătorului, cât și din cea a angajatorului și a statului.
Propunerea BNS prevede o creștere a salariului minim brut de la 4.325 la 4.652 de lei. Alte sindicate merg mai departe, cerând o sumă de 5.000 de lei.
Guvernul nu a hotărât încă valoarea finală pentru 2027. Într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, Chiriac a detaliat impactul financiar al unei astfel de majorări.
Am vrut să aflu cât câștigă un angajat atunci când statul îi mărește salariul minim.
Am ajuns să calculez cât câștigă statul, a scris ea.
Conform calculelor expuse, în ipoteza aplicării regulilor standard de impozitare, fără nicio facilitate, repartizarea sumei de 4.652 de lei ar fi următoarea:
- Angajatul ar încasa efectiv 191 de lei în plus pe lună. - Statul ar încasa 136 de lei suplimentar, prin impozite și contribuții sociale. - Angajatorul ar fi nevoit să plătească 334 de lei în plus lunar, inclusiv contribuția asiguratorie pentru muncă.
Pentru o firmă cu 20 de angajați plătiți cu salariul minim, costurile suplimentare s-ar ridica la aproximativ 6.700 de lei pe lună. Pe parcursul unui an, compania ar trebui să aloce peste 80.000 de lei în plus doar pentru plata salariilor.
Cristina Chiriac subliniază că efectele unei asemenea decizii nu se limitează la salariile angajaților. Salariul minim brut funcționează și ca reper pentru alte obligații financiare, precum valoarea punctului-amendă rutier, sumele datorate de firmele care nu respectă cota legală de angajare a persoanelor cu dizabilități și bazele de calcul pentru contribuțiile sociale ale celor ce lucrează pe cont propriu.
Deși nu toate aceste obligații cresc automat, modificarea salariului minim poate duce la majorarea altor plăți. În plus, antreprenorii ar putea fi obligați să mărească și remunerația angajaților cu experiență, pentru a menține diferențele de venit față de nou-veniții.
Efectele deciziei nu se limitează doar la salarii!
O altă problemă se prezintă în cazul companiilor care produc pentru export.
Acestea nu pot transfera automat creșterea costurilor salariale în prețurile cerute clienților externi, deoarece riscă să piardă contracte în favoarea competitorilor.
Poți crește salariul minim printr-o hotărâre de guvern.
Dar nu poți crește prin aceeași hotărâre comenzile unei fabrici, productivitatea unui atelier sau profitul unei brutării, a explicat Chiriac.
Conform analizei sale, o majorare salarială poate exercita presiune asupra firmelor care au deja dificultăți financiare, în special asupra celor mici, care funcționează cu marje reduse de profit.
Chiriac propune o abordare diferită: în loc să se concentreze exclusiv pe creșterea salariului brut, autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea reducerii taxelor aplicate asupra salariilor mici. O astfel de măsură ar permite lucrătorilor să păstreze mai mulți bani din veniturile lor, fără ca întreaga povară financiară să fie transferată asupra companiilor. Ea solicită Guvernului să prezinte calcule concrete privind impactul unei eventuale reduceri a taxării muncii.
Această analiză ar trebui să arate cât ar câștiga angajații, ce venituri ar pierde bugetul de stat și cum ar putea fi folosiți de firme banii economisiți.
În același timp, Chiriac atrage atenția asupra numărului mare de români care câștigă salariul minim sau venituri apropiate de acest nivel. În opinia sa, discuțiile ar trebui să vizeze și cauzele salariilor mici, inclusiv productivitatea și nivelul investițiilor din economie. „Și înainte să le ceară antreprenorilor să plătească mai mult, aș vrea să văd nu CÂT ci DACĂ este dispus statul să încaseze mai puțin”, a transmis ea.
Aceasta a invitat antreprenorii să spună dacă reducerea taxării muncii le-ar permite să majoreze salariile, să facă noi angajări sau să investească în dezvoltarea afacerilor. În același timp, le-a cerut să explice ce cheltuieli ar fi nevoiți să amâne dacă salariul minim ar crește, iar nivelul taxării ar rămâne neschimbat.