Contextul ICCJ e extrem de tensionat!
Miza financiară imensă de aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale neachitate către cadrele judiciare, urmează să fie clarificată joi, 8 octombrie, de către instanța supremă. Acest proces, considerat unul dintre cele mai importante din anul curent pentru sistemul de justiție, se află la etapa finală după ce a fost amânat de șase ori.
Decizia finală a Curții de Casație și Justiție (ICCJ) intervine într-un context extrem de tensionat, la doar o zi după ce Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă contestația depusă de premierul interimar, Ilie Bolojan, în disputa dintre executiv și magistratură.
Sursa conflictului actual se regăsește într-o hotărâre anterioară, emisă pe 5 mai de Curtea de Apel București.
La acea vreme, instanța de apel a dat dreptate ICCJ, obligând Guvernul împreună cu Ministerul Finanțelor să asigure integral resursele financiare necesare pentru plata drepturilor restante ale magistraților.
Mai mult decât atât, s-a stabilit ca aceste fonduri să poată fi asigurate chiar prin rectificări bugetare, dacă situația o impune.
Guvernul a contestat decizia!
Pentru a garanta respectarea angajamentelor, judecătorii au prevăzut și sancțiuni severe: o penalizare zilnică de 1% din suma datorată, precum și o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea integrală a obligațiilor.
Neîncetățenitul la aceste prevederi, Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia, trimițând recursul la instanța supremă. În prezent, ICCJ argumentează că lipsa plății sumelor afectează direct drepturile celor care dețin titluri executorii, subliniind faptul că unele dintre aceste creanțe stau nerezolvate de peste zece ani.
Instanța supremă consideră că refuzul executivului de a aloca fondurile pentru drepturile stabilite prin sentințe este o problemă ce revine în competența instanței. Pe de altă parte, Guvernul a susținut că o instanță nu poate dictate modul de distribuire a fondurilor din bugetul de stat. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a insistat că stabilirea bugetului, alocarea resurselor din Fondul de rezervă și rectificările bugetare aparțin exclusiv puterilor legislative și executive.
Conflictul a escaladat în luna iulie, când Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, invocând un conflict juridic de natură constitucională între cele două instituții. Totuși, miercuri, 7 octombrie, CCR a respins sesizarea, stabilind că procedura pentru astfel de conflicte nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești.
Astfel, atenția se îndreaptă acum exclusiv spre verdictul ICCJ, care va decide destinul celor 4,8 miliarde de lei, sumă care include nu doar restanțele propriu-zise, ci și majorările salariale retroactive stabilite prin hotărâri judecătorești, precum și penalizările aferente acestora.