În actele prezentate în instanță
Tribunalul Dolj a decis să nu concedeze libertatea condiționată a cetățenului grec Konstantinos Passaris, anulărul fiind respins în șeara de joi. Decizia se alinjează cu cea luată anterior de Judecătoria Craiova, care în luna iunie avait deja exprimat aceleași retenții.
Passaris, cunoscut sub pseudonimul „Fiara din Balcani”, primește în România o pedepă de închisoare pe viață, pronunțată în iulie 2003, în urma uciderii unei casiere și a unui paznic la o biură de schimb valutar din București, faptul având loc în noiembrie 2001. Înainte de acest eveniment, în februarie 2001, evadase dintr-un spital atenian, ucizând cei doi polițiști care-l acopreau.
În actele prezentate în instanță, Passaris afirmă că depunează peste douăzeci și patru de ani de detenție pentru a fi închis pentru un omor deosebit de grav, și menționează că, pentru a putea beneficia de eliberare condiționată, trebuie să îndeplinească minim douăzeci de ani de executare a pedepsei.
Totuşi, judecătoria a constatat că nu îndeplinește alte criterii necesare pentru concedierea libertății condiționate din Penitenciarul Craiova, informație confirmată de Agerpres. Magistratul subliniază că un intern trebuie să fie constant în activitate, disciplinat și să ofere dovezi concrete de reeducare, având în vedere și antecedentele penale ale condamnatului.
De asemenea, judecătorul notează că Passaris a refuzat inițial un program de asistență psihologică impus
În motivarea deciziei, judecătorul prezintă detalii privind sancțiunile și recompensele primite de Passaris în timpul închisoarei: a fost sancționat de nouă ori pentru diverse încalcări disciplinare, a beneficiat de nouă ridicări de măsuri disciplinare anterioare și de quarante și unu de creșteri de drepturi. A participat la treisprezece programe educaționale, la patru de asistență psihologică și la trei de asistență socială obligatorii. În plus, a asistat la cinci activități moral‑religioase, la onzele de tip psihologic, la trei de natură socială și la o sută și șaisprezece de sesiuni educaționale facultative.
De asemenea, judecătorul notează că Passaris a refuzat inițial un program de asistență psihologică impus, program pe care l-a urmat ulterior, precum și o sesiune de consiliere moral‑religioasă. A fost exclus dintr‑un campionat sportiv, a fost ales pentru patru vizite în comunitate și a primit consiliere educațională, psihologică și socială, respectând indicațiile Planului individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.
Analizând aceste elemente, instanța consideră că comportamentul celui detențit a fost relativ normal în cadrul regulilor de detenție, dar nu a fost atâta de remarcabil să genereze convingerea că scopul pedepsei – transformarea persoanei condamnate prin eliminarea tendințelor care au declanșat actele ilícite – a fost atins.
În plus față de pedepă de viață aplicată în România, Passaris conținuie să fie supus în Grecia unei condamnări care include patru pedepse de închisoare pe viață, la care se adaugă încă nouăzeci și nouă de ani de detenție pentru înfracturi diverse, încercări de omor și jafuri armate.