Ce a dus la această suspendare?
Bala 2: Ajustări tehnice impuse de Bruxelles și de instituțiile europene amână finalizarea studiului de fezabilitate
Autoritatea de supraveghere, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a confirmat recent că procesul de reevaluare a parametrilor tehnico-financieri ai demersului cunoscut public sub denumirea de „Bala 2” se află într-o fază de suspendare temporară. Această pauză procedurală a fost determinată de o serie de observații tehnice transmise atât de Comisia Europeană, cât și de Comisia Internațională a Dunării, care au identificat anumite aspecte care necesită clarificări sau modificări în documentația inițial depusă.
Potrivit explicațiilor oficiale furnizate de către autoritatea tutelară în urma unei solicitări jurnalistice, echipa de proiectare a primit indicații specifice privind Devizul general, necesitând astfel o revizuire a indicatorilor tehnico-economici.
Aceștia fuseseră, recent, aprobați la nivelul Consiliului Tehnico-Economic (CTE) al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ), însă, în momentul transferului dosarului către MTI, s-a constatat necesitatea intervențiilor suplimentare asupra cifrelor și detaliilor tehnice.
Ce a dus la această suspendare?
Contextul acestei reanalizări este legat direct de importanța strategică a infrastructurii fluviale pentru sectorul energetic național. Obiectivul principal al proiectului Bala 2 constă în modificarea profilului hidraulic și creșterea cotei Dunării, măsură esențială pentru a garanta un debit constant de apă destulă pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Această necesitate a devenit acută după ce, pe data de 13 august, reactorul a fost oprit complet, o decizie impusă de nivelul extrem de scăzut al apei.
Pe lângă asigurarea funcționării unității existente, investiția vizează și viitoarea extindere a capacității energetice, prin dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale centralei.
Istoricul acestui demers este complex, dat fiind că lucrările pe brațul Bala au fost inițial propuse acum 23 de ani, imediat după prima oprire totală a nuclearelor de la Cernavodă.
Declarația a declanșat și starea de alertă energetică din 1 august!
Conform unor documente guvernamentale consultate de presa specializată, intenția a fost mereu orientată spre perspectivele de dezvoltare a noilor unități.
Deși proiectul a existat formal din urmă cu peste 17 ani, ca parte a unui contract inițial, traseul și modalitatea de execuție au fost redesenate ulterior, în urma contestărilor ridicate de organizații neguvernamentale și în acord cu reprezentanții Comisiei Europene.
Reînvierea acestui subiect în agenda publică a avut loc pe 31 iulie, când premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat într-o conferință de presă că a instruit ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, să scoată din arhivă fișa proiectului, care fusese lăsat în standby în anii următori.
Ce înseamnă asta pentru energia națională?
Aceași declarație a marcat și intrarea României în stare de alertă energetică începând cu 1 august. Măsura a fost luată în urma închiderii primei unități de la Cernavodă, petrecută pe 28 iulie, o consecință directă a debitului redus al fluviului. Această scădere a apei a generat și o reducere cu 50% a producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, instituții care, în medie multi-anuală, contribuie cu între 10% și 15% din totalul energiei electrice generate la nivel național.
Situația s-a agravat pe 13 august, când centrala operată de Nuclearelectrica a fost oprită integral, deoarece intervențiile tehnice nu mai puteau menține nivelul optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor.
În prezent, starea de alertă a fost prelungită și pentru luna în curs, iar prognozele privind debitul Dunării la intrarea în țară nu asigură certitudinea repornirii macar a unei unități la Cernavodă în luna octombrie a anului 2026. Aceste elemente sunt reflectate în nota de fundamentare a hotărârii adoptate joi de Guvern, care vizează implementarea unor măsuri de securitate pe piața de energie electrică.
În paralel, conducerea regiei autonome subordonată Ministerului Transporturilor a prezentat, la mijlocul lunii august, tot într-un
De asemenea, au apărut și primele declarații ale noului șef al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, care, în ziua preluării mandatului, a subliniat că nu vede în această perioadă o cauză de ezitare, ci o datorie profesională pe care trebuie să o asume.