De ce instanța nu mai poate condamna?
Achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei intră în faza finală, cu un detaliu decisiv: faptele s-au prescris.
Curtea Militară de Apel din București are pe agendă, pentru marți, examinarea apelului împotră decizia Tribunalului Militar, care a dispus liberarea de vinovăție a celor patru inculpați.
Aceștia erau acuzați de abuz în serviciu în legătură cu intervenția forțată a forțelor de ordine la manifestația din 10 august 2018, în Piața Victoriei. Atunci, jandarmii au folosit gaze lacrimogene și grenade de mână cu efect acustic împotriva participanților.
Hotărârea instanței de fond, din 15 iunie 2026, s-a bazat pe ideea că faptele nu erau incriminate direct de legea penală în forma respectivă.
Decizia a fost contestată, ducând la judecarea în instanța superioară. La ședința din 22 septembrie, magistrații Curții Militare de Apel au amânat pronunțarea sentinței, stabilind un nou termen pentru 13 octombrie. Data este crucială: cade la trei zile după ce, pe 10 octombrie 2026, se împlinise termenul de prescriere.
Cum își recuperează victimele prejudiciile?
Conform articolului 154, alin. (1), lit. c) din Codul Penal, infracțiunile cu pedeapsă maximă între cinci și zece ani se prescriu în opt ani.
Abuzul în serviciu, de care erau acuzați foștii comandanți, atrage o pedeapsă de doi la șapte ani, deci termenul a expirat în luna octombrie a anului curent.
În sesiunea din 13 octombrie, instanța va trebui doar să constate formal încetarea procesului penal, nu să mai examineze fondul cauzei.
Expirarea termenului de prescriere nu elimină automat dreptul victimelor la compensare financiară pentru suferințele fizice și morale sau pentru prejudiciile materiale.
Legislația națională permite fie separarea părții civile din procesul penal, fie transmiterea dosarului către instanțele civile competente pentru soluționarea cererilor de despăgubire.
Cine sunt inculpații și cum a evoluat dosarul?
Comunitatea Declic, care a oferit sprijin juridic și logistic celor peste 300 de persoane rănite sau afectate de violențele din noaptea de 10 august 2018, anunță intenția de a continua lupta pentru dreptate la nivel european. Cătălina Hopârteanu, reprezentant al organizației, a declarat că membrii comunității vor susține victimele în procesul de a-și prezenta plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), imediat ce instanțele românești vor emite o decizie definitivă de încetare a procesului penal.
Strategia constă în finalizarea procedurilor interne pentru a obține o hotărâre care să poată fi considerată nefavorabilă, facilitând astfel accesul la instanța europeană. La CEDO, acuzarea centrală va fi că statul român a întârziat nejustificat ancheta și judecata, menținând dosarul deschis timp de peste opt ani. Această durată prelungită ar fi încălcat articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Revenind la istoricul procesului, pe 15 iunie 2026, după o perioadă de urmărire penală care a inclus cel puțin 80 de termene de judecată, Tribunalul Militar București a emis sentința de achitare. Inculpații au fost Laurențiu Valentin Cazan, trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual; Ionuț Cătălin Sindile, acuzat de abuz în serviciu; Gheorghe Sebastian Cucoș; și Laurențiu Cristian Ciobanu, pentru care s-a reținut complicitate la purtare abuzivă.
Dosarul a cunoscut o evoluție complexă încă din 2020, când a fost inițial clasat, pentru a fi redeschis ulterior la cererea unei dintre victime.
În timpul intervenției din 2018, s-au folosit sute de grenade și cartușe lacrimogene, transformând Piața Victoriei într-un câmp de luptă urbană, ceea ce a generat numeroase plângeri și a dus la acest lung proces judiciar.