Cum a apărut contextul litigiei pe 22 septembrie?
În urma unei ședințe desfășurate în ziua de marți de 29 septembrie 2026, instanța de apel din Capitală a luat o decizie importantă în ceea ce privește conflictul juridic legat de formarea noului Executiv. Curtea de Apel București a considerat inadmisibilă solicitarea formulată de Asociația Italienilor din România, cunoscută sub acronimul RO. AS. IT, prin care se cerea suspendarea actului normativ emis de șeful statului.
Această măsură vizaua Decretul 770/2026, prin care Nicușor Dan a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru a încerca formarea unui nou Guvern.
Judecătorii au analizat dosarul și au constatat că cererea inițială nu putea fi acceptată din punct de vedere procedural. În mod specific, instanța a validat obiecția ridicată de Administrația Prezidențială, declarând că demersul de suspendare este inadmisibil.
De asemenea, în raport cu Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, curtea a reținut lipsa calității procesuale pasive a acestei entități, respingând astfel chemarea sa în contradictoriu. Decizia finală a fost comunicată cu mențiunea că poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la notificarea părților.
Contextul acestei litigii a apărut după ce, pe 22 septembrie, organizația RO.
AS. IT a depus plângerea la instanță. Structura non-guvernamentală este condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru și a inițiat acțiunea împotriva celor două instituții statale menționate anterior.
Obiectivul principal al asociatiei era suspendarea executării decretului prezidențial care dădea mandatul de a forma guvernul lui Siegfried Mureșan.
Procesul a stârnit discuții intense chiar și în rândul comunității italiene stabilite în România. La doar trei zile după deschiderea dosarului, adică pe 26 septembrie, alte 11 organizații din aceeași comunitate au publicat o declarație comună.
Ce rol a jucat fostul magistrat Cristi Dănileț?
Acestea au precizat că poziția adoptată de o singură asociație nu reflectă neapărat sentimentul general al tuturor italienilor din țară.
Reprezentanții acestor grupuri au subliniat caracterul constituțional și instituțional al desemnării premierului, avertizând asupra riscului de a folosi numele comunității pentru a transmite mesaje politice care nu sunt asumate de întreaga structură.
Un aspect relevant al dezbaterii juridice a fost intervenția fostului magistrat Cristi Dănileț, care a comentat dosarul înainte de pronunțarea hotărârii finale.
Într-o postare publicată pe rețeaua de socializare Facebook, Dănileț a argumentat că actele emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale constituționale nu pot fi atacate în fața instanțelor de drept comun.
El a amintit că, încă din primul an de studii juridice, studenții învață că decretele prezidențiale au natura de acte de putere și, prin urmare, sunt greu de contestat în instanțele obișnuite.
De menționat este faptul că RO. AS. IT nu este nouă în această strategie de contestare a actelor prezidențiale. În luna aprilie, aceeași asociație a contestat în instanță decretele prin care au fost numiți șefii unor instituții-cheie, respectiv DNA, Parchetul General și DIICOT.
Prin decizia luată marți, Curtea de Apel a confirmat că desemnarea lui Siegfried Mureșan rămâne valabilă, fără a fi suspendată temporar.
Procesul politic a început cu actul semnat de Nicușor Dan pe 21 septembrie, prin Decretul 770/2026, care i-a conferit lui Mureșan mandatul de a forma noul cabinet.
Această decizie judiciară închide, cel puțin pentru moment, calea de suspendare a procedurilor de formare a guvernului, lăsând loc pentru continuarea dezbaterilor parlamentare și politice.