Actualitate

Criza de pe Dunăre, „un eșec al ultimilor ani”. 35 de ani de restanțe la baraje și diguri, în fața riscului de inundații

Criza de pe Dunăre, „un eșec al ultimilor ani”. 35 de ani de restanțe la baraje și diguri, în fața riscului de inundații

Poate intervenția cu barjele rezolva problema?

Diana Buzoianu a declarat miercuri, în podcastul Istoric-Știri al lui Lucian Majță, care lucrează la brațul Bala, sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor, a avut permisele și fondurile necesare începând cu 2024. Ceea ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani la Ministerul Transporturilor.

Nu s-a realizat o lucrare cheie, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung, a afirmat ministrul mediului.

Buzoianu a declarat că proiectul braț Bala avea permise și acord de mediu, iar banii necesari fuseseră deja aprobați de guvern. Munca cea mare pe bratul Bala ar fi trebuit facuta. Acestea aveau deja permise de mediu, acordul de mediu și hotărârea guvernului potrivit căreia banii fuseseră alocați începând cu 2024.

Dacă aceste lucrări ar fi fost făcute, astăzi am fost într-un scenariu complet diferit, a afirmat Diana Buzoianu.

Măsurile de urgenţă câştigate pentru Cernavoda au durat aproximativ şapte zile, ministrul a declarat că, odată cu declinul fluxului Dunării la valori foarte scăzute, experţii Administraţiei Naţionale Ape Româneşti (ANAR) au fost rugaţi să propună măsuri de menţinere a apei pe ruta către Cernavoda. Intervenţiile au fost efectuate de Administraţia Dunării de Jos (AFDJ) şi de Armată, pe baza propunerilor ANAR.

Aceste măsuri au reuşit să salveze aproximativ şapte zile de la estimarea iniţială a opririi fabricii Cernavoda, a afirmat Buzoianu.

De asemenea, ea a explicat de ce intervenţia cu barjele nu a putut rezolva problema pe termen lung. Apa reorientată trebuie să călătorească aproximativ 60 km până la Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților. Sunt 60 km de-a lungul traseului de apă care ar fi trebuit să ducă apa de unde am refocalizat-o mai aproape de Cernavoda. În aceste zone există padele, dune care pot opri sau redirecţiona apa cu anumiţi curenţi, a afirmat ministrul.

Soluția de durată implică o muncă mai amplă și costuri ridicate.

Buzoianu a arătat clar că AFDJ a trebuit să facă cercetări în domeniu și că intervențiile din ultimele zile au fost doar măsuri pentru o situație de criză.

Am reuşit, cu o fracţiune din costul pe care centrala electrică Cernavoda l-ar fi presupus că se va opri joia trecută, pentru a câştiga şapte zile.

Am reuşit, cu o fracţiune din costul pe care centrala electrică Cernavoda l-ar fi presupus că se va opri joia trecută

Acest lucru se poate face într-o situaţie de criză pentru care pregătirile necesare nu au fost făcute în ultimii ani, a afirmat ea. Proiectele nu ar mai trebui să fie în sertarul Ministerului Transporturilor de ani de zile, astfel încât, în situaţii de criză, să ne putem întreba de ce nu putem face acelaşi lucru ca o soluţie de un miliard, a afirmat ministrul, criticând întârzierea proiectelor deja aprobate.

Buzoianu: În ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru baraje, pentru poldere Problemele de mediu sunt probleme foarte mari, care nu pot fi rezolvate atunci când apare criza.

Acestea sunt, la nivelul politicii publice, probleme care pot fi rezolvate în ani. Avem aceeaşi problemă cu inundaţiile, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit ei, România nu a oferit, în ultimele trei decenii şi jumătate, finanţarea necesară pentru infrastructura de protecţie a inundaţiilor. Din an în an vedem comunităţi inundate.

Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru scufundări, pentru poldere. Şi ne întrebăm de ce nu putem realiza într-un an sau doi infrastructura critică pentru care şase sau chiar zece ani sunt uneori necesari, a declarat ministrul.

Apa nu trebuie să devină un lux apreciat de critica că măsurile de mediu ar preveni unele investiţii, a declarat Diana Buzoianu că România a devenit tot mai polarizată.

România a devenit din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre.

Discursurile au devenit ultra-apopulsive, a declarat ministrul. Buzoianu susţine însă că protecţia mediului şi investiţiile pot fi unite.

România poate avea, de asemenea, măsuri de mediu, astfel încât să nu mai putem urmări râuri întregi uscate, comunităţile întregi rămân fără apă, fermierii nu mai au apă în sudul României pentru a-şi dezvolta culturile şi, în acelaşi timp, putem avea şi investiţii, a declarat ministrul.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră consiliul-local.ro / Redacția și asistat AI.

Comentarii (0)